Dezbaterea care împarte Coreea de Sud în două: Ce nume ar trebui să folosim oficial pentru Coreea de Nord?

Zilele trecute, academicieni și juriști s-au reunit la Seul pentru a dezbate o problemă în aparență simplă, dar care atinge chestiuni sensibile de identitate națională și drept constituțional: cum ar trebui să ne referim în public la Coreea de Nord?, relatează The Guardian.

Panoramă zonă demilitarizată între Coreea de Nord și Coreea de Sud FOTO shutterstock

Dezbaterea nu este doar lingvistică. În spatele alegerii cuvintelor se află modul în care Seulul definește natura relației cu Nordul: o țară separată sau parte a teritoriului național care este controlat de rebeli și urmează să fie reunificat.

„Bukhan” versus „Joseon”

În prezent, Coreea de Sud folosește termenul „Bukhan” (북한), care înseamnă „Hanul de Nord”, derivat din „Hanguk” (한국), numele prescurtat al Republicii Coreea.

Această alegere reflectă Constituția sud-coreeană, conform căreia întreaga peninsulă aparține Republicii Coreea, iar Nordul este o regiune separată în contextul divizării postbelice.

În schimb, Coreea de Nord se autodefinește drept „Joseon” (조선), prescurtare a denumirii oficiale „Republica Populară Democrată Coreeană. În mod tradițional, Phenianul a numit Coreea de Sud „Namjoseon” („Joseon-ul de Sud”).

„Nu m-am gândit niciodată și nu am numit Coreea de Nord ‘Joson’ în viața mea. Pentru mine, Joson este Dinastia Joseon (1392–1910)”, a comentat Lee Ye-seul, 37 de ani, funcționară din Coreea de Sud, potrivit Korea Times.

O dezbatere cu implicații politice

Ministrul sud-coreean al unificării, Chung Dong-young, a început recent să utilizeze denumirea oficială a Coreei de Nord, sugerând o schimbare de abordare diplomatică. El a declarat în ianuarie că „guvernul Lee Jae Myung respectă sistemul Republicii Populare Democrate Coreene”.

Ulterior, ministrul a propus chiar utilizarea termenului „relații Han-Jo” pentru a descrie legăturile intercoreene.

Ministerul său a organizat conferința de la Seul pentru a evalua opinia publică privind această posibilă schimbare.

Vice-ministrul Kim Nam-jung a deschis evenimentul cu următoarea declarație: „Modalitatea în care ne numim omologul reflectă felul în care îl percepem și tipul de relație pe care dorim să îl clădim.”

El a făcut referire la exemplul celor două Germanii:  Germania de Est și Germania de Vest au început să folosească denumirile oficiale reciproce după Tratatul din 1972, ceea ce a contribuit la extinderea schimburilor și la reducerea tensiunilor și, în cele din urmă, la unificare.

„Când limbajul și instituțiile care recunosc și respectă realitatea celuilalt sunt susținute, putem rupe ciclul confruntării și putem extinde spațiul pentru coexistență pașnică”, a spus el.

Schimbare de ton în politica sud-coreeană

De când a preluat funcția, președintele Lee Jae Myung a adoptat o abordare mai conciliantă față de Coreea de Nord, bazată pe ideea respectării sistemului politic al acesteia, respingerii unificării prin absorbție și evitării acțiunilor ostile. În acest sens, el a spus că cele două Corei „nu sunt inamice”.

În practică însă, cele două state funcționează deja separat: sunt membre ONU, au sisteme politice diferite, monede și pașapoarte distincte; în același timp, limba a evoluat diferit în ultimele decenii.

Argumente lingvistice și juridice

Susținătorii schimbării de abordare susțin că termenul „Bukhan” are o încărcătură politică puternică. Profesorul Kim Sung Kyung de la Universitatea Sogang a subliniat că utilizarea acestuia semnalează nerecunoașterea Coreei de Nord ca stat independent.

El a explicat că termenul a acumulat „nuanțe de ostilitate, pericol, indiferență și ură” încă din anii 1950, în contextul ideologiei anticomuniste. Este dificil să susținem logic argumentul că folosirea termenului ‘Bukhan’ timp de 80 de ani a ajutat cumva la unificare, a spus el.

Din punct de vedere juridic, lucrurile sunt mai nuanțate. Avocata Kwon Eun-min de la firma Kim & Chang a subliniat că utilizarea numelui oficial al Coreei de Nord nu echivalează automat cu recunoașterea acesteia ca stat. Ea a argumentat că, de-a lungul timpului, cele două Corei au folosit denumirile oficiale la summituri și când au semnat acorduri.

Alții sunt însă de altă părere. Song Eon-seok, parlamentar din partidul conservator de opoziție People Power, a criticat dur inițiativa, afirmând că aceasta ar încălca Constituția, echivalând cu „recunoașterea Coreei de Nord ca stat separat și egal”.

Constituția Coreei de Sud stipulează că teritoriul Republicii Coreea include întreaga peninsulă coreeană și insulele aferente, iar articolul 4 prevede obligația de reunificare pașnică.

Criticii susțin că adoptarea oficială a termenului „Joseon” ar contrazice aceste prevederi.

Schimbări de discurs și în Coreea de Nord

Contextul este influențat și de evoluțiile din Nord. În decembrie 2023, liderul Kim Jong-un a declarat că relațiile dintre Nord și Sud nu mai sunt precum între „concetățeni”, ci între „două state ostile aflate în stare de război”.

Totuși, ulterior, Coreea de Nord a început să folosească denumirile oficiale ale Coreei de Sud, „Daehan Minguk” sau „Hanguk”, renunțând la termenul „Namjoseon”.

Opinie publică în schimbare

Un alt factor important este schimbarea de percepție din societatea sud-coreeană. Potrivit Institutului Coreean pentru Unificare Națională, doar 49% dintre cetățeni mai consideră astăzi că reunificarea este necesară, cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată.

Deocamdată, nu a fost luată o decizie oficială privind schimbarea terminologiei. Chiar și transliterarea rămâne disputată: „Joseon” în sistemul sud-coreean sau „Choson” în cel nord-coreean.