Denunţarea „teroriştilor“, plătită gras în Turcia
0Denunţurile anonime remunerate s-au înmulţit considerabil în Turcia după tentativa de lovitură militară de stat din data de 15 iulie 2016, în urma căreia autorităţile de la Ankara au declanşat o vastă campanie de epurare la toate nivelurile.
Imediat după puciul eşuat, scrie „Le Monde“, au fost introduse trei numere de telefon de urgenţă (140, 155, 156) în acest scop. Denunţurile pot fi făcute şi din străinătate, trecând „pe la ambasade şi consulate“, se arată pe site-ul creat de Ministerul de Interne pentru a încuraja publicul să colaboreze în lupta antiteroristă.
„Recompensele vor fi plătite în bani lichizi“, precizează autorităţile, care adaugă că protecţia şi anonimatul surselor sunt garantate.
Prima acordată variază între 10.000 de lire turceşti (2.300 de euro) şi 4 milioane de lire turceşti (920.000 de euro). Totul depinde de fiabilitatea informaţiilor furnizate şi de gradul de periculozitate a suspectului.
Suspecţii sunt clasificaţi în cinci categorii, iar fotografiile lor, datele şi locurile de naştere pot fi consultate.
Rebelii din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) constituie cel mai important grup. Acesta este urmat de cel al adepţilor predicatorului Fethullah Gülen, considerat de Ankara drept „creierul“ puciului eşuat din 2016. Jihadiştii organizaţiei Statul Islamic, cu numeroase celule în adormire în Turcia, după cum susţin serviciile turce, formează al treilea grup.
Pe data de 15 octombrie, poliţia turcă a salutat, într-un comunicat publicat pe site-ul său, succesul acestei metode, precizând că datorită „delaţiunilor făcute de cetăţenii noştri, numeroase atentate au putut fi dejucate“. Potrivit poliţiei, 609 terorişti au fost neutralizaţi.
Însă delaţiunea remunerată a fost oficializată înainte de puciul eşuat, printr-un ordin al Ministerului de Interne din data de 31 august 2015.
La acea vreme, Turcia tocmai intra într-o perioadă de tulburări politice. Prezentată oficial drept un mijloc eficient de luptă împotriva terorismului, delaţiunea anonimă a ajuns să joace un rol considerabil în viaţa cotidiană după tentativa de lovitură de stat.
Cei mai mulţi dintre cei 140.000 de funcţionari demişi ulterior au fost înlăturaţi în urma denunţurilor unor colegi. Totodată, dosarele de inculpare a circa 50.000 de persoane arestate după instituirea stării de urgenţă, pe data de 20 iulie 2016, sunt pline de mărturii furnizate de informatori anonimi.