Cum văd ecuadorienii primirea lui Julian Assange în ţara lor
0La doar o zi după decizia Ecuadorului de a-i oferi azil politic, imaginea lui Julian Assange apare la fiecare chioş de ziare din Quito, capitala ţării sudamericane.
Ecuadorienii îl vor cunoaşte pe "noul musafir” în săptămânile ce vor urma, dacă nu cumva au aflat deja cine este fondatorul Wikileaks, cel care a semănat discordie în relaţiile Ecuadorului cu Marea Britanie, relatează BBC News.
Şi asta chiar dacă e încă drum lung până va ajunge în Ecuador.
Chiar după colţul clădirii Ministerul de Externe din Quito, se află un restaurant de stradă numit „The Clay Bowl”. În timp ce fripturile se prăjesc pe grill, majoritatea clienţilor rămân absolut neimpresionaţi de întregul colaps diplomatic.
Oamenii scutură din cap confuzi când sunt întrebaţi de Julian Assange. Însă, un tânăr bucătar care întoarce fripturile se arată mai cooperant. „Îl ştiu şi nu cred că trebuie să-i judecăm pe alţii”, spune tânărul. „Doar Dumnezeu poate să judece, iar dacă putem ajuta persoanele care au probleme, de ce nu? Sunt binevenite".
"Suntem liberi să facem ce vrem”, repetă bucătarul ecuadorian, în concordanţă cu spusele preşedintelui său, Rafael Correa.
Susţinătorii şefului de stat au fost stimulaţi de sentimentul de libertatea asupra acordării imunităţii diplomatice şi a azilului politic oricărei persoane acceptate de mai-marii oficiali ecuadorieni.
Un om care circula pe o arteră aglomerată din Quito spune că Assange este persecutat de Statele Unite ale Americii pentru că „a spus adevărul” şi era normal ca Ecuador să-l susţină.
Ministrul adjunct de Externe, Rafeal Quintero, a declarat că Assange voia să vina în Ecuador din nevoia de a-şi proteja „drepturile umane, civile şi politice”. „Sperăm că Guvernul Marii Britanii va respecta decizia supremă a ecuadorienilor”, a atras atenţia Quintero.
Mulţi ecuadorieni impărtăşesc ideea potrivit căreia azilul politic acordat lui Julian Assange a fost o decizie justă şi că Ministerul de Externe al Regatului Unit a ameninţat, în mod implicit, şi ţara sudamericană atunci când a adus în discuţie revocarea statutului diplomatic al ambasadei de la Londra, sub premisele Actului din 1987 privind spaţiile diplomatice şi consulare.
Îngrijorări
Pe de altă parte, au apărut şi îngrijorări în rândul populaţiei. Un ofiţer din Quito se teme că decizia de a-l primi pe fondatorul WikiLeaks ar putea afecta piaţa locurilor de muncă din Ecuador, în timp ce relaţiile ţării sale cu partenerii externi s-ar putea deteriora. „Atunci, noi – muncitorii - vom avea de suferit”, atrage atenţia ofiţerul.
Alţii văd o oareşicare ironie în faptul că Assange a apelat la Ecuador şi la preşedintele Correa pentru ajutor.
„Cred că este un soi de exerciţiu de relaţii publice. Este un efort al Guvernului de a-şi spăla păcatele, păcate pe care le vedem tot timpul în Ecuador”, susţine Cesar Ricaurte, directorul Fundamedios, o organizaţie care apără dreptul la exprimare şi libertatea presei în Ecuador. El atrage atenţia că jurnaliştii care critică Guvernul lucrează „într-un climat ostil şi agresiv” în propria ţară.
„În fiecare săptămână e altceva. Guvernul a publicat recent poze cu jurnalişti consideraţi «inamici» în presa condusă de stat, fapt ce riscă în mod evident reputaţia respectivilor jurnalişti”, adaugă directorul Fundamedios.
Ricaurte mai susţine că Guvernul a închis peste 20 de pieţe de desfacere ale presei, inclusiv radio-uri şi canale TV, folosindu-se de ceea ce numeşte el „pretexte arbitrare administrative”. Alţii au fost pedepsiţi direct pentru editorialele lor antiguvernamentale.
Tensiune cu Marea Britanie
Totuşi, Eric Samson, reprezentatul organizaţiei „Reporteri fără frontiere” („Reporters Without Borders”) din Ecuador, consideră că oficialii statului ar trebui să fie precauţi.
Ideea că Assange riscă o a doua extrădare din Suedia în Statele Unite, unde ar putea fi acuzat şi chiar condamnat la moarte este legitimă, argumentează Eric Samson. „Este o teamă reală şi nu poate fi ignorată”, adaugă Samson.
Întreaga dispută diplomatica are loc într-un climat tensionat între Regatul Unit şi Argentina, cea din urmă revendicând Insulele Malvine (Falkland) aflate, în prezent, sub suveranitate britanică.
În final, Samson subliniază că acuzaţiile de abuz sexual din Suedia împotriva lui Julian Assange şi riscul de a ajunge, ulterior, pe mâinile americanilor, este mai mult un pretext pentru a-l primi în Ecuador.„Sunt o serie de interese în joc aici şi nu toate legate de Julian Assange şi de Wikileaks”, spune Eric Samson, directorul organizaţiei Fundamedios.