Cum s-ar putea răzbuna Israelul din cauza presiunilor pentru recunoașterea unui stat palestinian

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Franța și Arabia Saudită speră să se folosească de ocazia prilejuită de reuniunea liderilor mondiali din acest an la Adunarea Generală a Națiunilor Unite și de argumentul războiului prelungit din Fâșia Gaza pentru a conferi o nouă urgență insistenței asupra unei soluții bazate pe două state la conflictul israeliano-palestinian, relatează AP.

Foto epa-efe
Foto epa-efe

Aceste eforturi includ o nouă foaie de parcurs pentru o eventuală statalitate palestiniană în teritoriile cucerite de Israel în războiul din Orientul Mijlociu din 1967 și demersurile mai multor țări occidentale de a se alătura unei majorități globale în recunoașterea unui stat palestinian propriu-zis.

Marea Britanie, Canada și Australia au recunoscut oficial duminică statul palestinian, alăturându-se astfel celor aproape 150 de țări care au făcut deja acest lucru, Franța fiind așteptată să facă anunțul  la Adunarea Generală din această săptămână.

Însă eforturile de a promova o soluție cu două state se confruntă cu obstacole majore, începând cu opoziția vehementă din partea Statelor Unite și a Israelului. De pildă, SUA a refuzat să acorde vize oficialilor palestinieni pentru a participa la Adunarea Generală. În același timp, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, care se opune cu vehemență înființării statului palestinian, a amenințat că va lua măsuri unilaterale drept răspuns - inclusiv, eventual, anexarea unor părți din Cisiordania.

Asta ar însemna că visul palestinienilor pentru un stat independent devine și mai dificil de atins.

Perspective incerte

Crearea unui stat palestinian în Ierusalimul de Est, Cisiordania și Fâșia Gaza a fost considerată mereu de comunitatea internațională singura modalitate de a rezolva conflictul, care a început cu mai bine de un secol înainte de atacul Hamas din 7 octombrie 2023, care a declanșat războiul în curs din Gaza.

Cei ce susțin această soluție argumentează că un astfel de stat ar permite Israelului să fie o democrație cu o majoritate evreiască. Alternativa, spun ei, este status quo-ul în care israelienii evrei se bucură de drepturi depline, iar palestinienii ar trăi sub grade diferite de control israelian, situație pe care grupurile majore pentru drepturile omului o consideră echivalentă unui apartheid.

„Israelul trebuie să înțeleagă că soluția unui singur stat, cu subjugarea poporului palestinian lipsit de drepturi - este absolut intolerabilă”, a declarat săptămâna trecută secretarul general al ONU, António Guterres. „Fără o soluție cu două state, nu va exista pace în Orientul Mijlociu.”

Negocierile de pace lansate la începutul anilor 1990 au eșuat în mod repetat pe fondul violențelor și al extinderii așezărilor israeliene menite să împiedice tocmai înființarea unui stat palestinian. Iar negocieri consistente în acest sens nu au mai avut loc de când Netanyahu a revenit în funcție în 2009.

Israelul a anexat Ierusalimul de Est, îl consideră parte a capitalei sale și a încurajat dezvoltarea așezărilor evreiești în și în jurul cartierelor palestiniene.

Cisiordania ocupată găzduiește peste 500.000 de coloniști cu cetățenie israeliană, precum aproximativ trei milioane de palestinieni care trăiesc sub dominația militară israeliană, Autoritatea Palestiniană exercitând o autonomie limitată și fragmentată.

În ultimii doi ani, în Fâșia Gaza, ofensiva de represalii a Israelului a ucis zeci de mii de palestinieni, a strămutat aproximativ 90% din populația de două milioane de locuitori, a făcut o mare parte a teritoriului nelocuibil și a împins unele zone la foamete. Nouă ofensivă terestră amenință acum să golească și să distrugă cel mai mare oraș al enclavei.

Guvernul lui Netanyahu și cea mai mare parte a clasei politice israeliene s-au opus statului palestinian și înainte de război. În ceea ce privește administrația Trump, aceasta nu a arătat niciun interes în reluarea discuțiilor de pace, solicitând în schimb relocarea unei mari părți a populației din Gaza în alte țări, un plan pe care Israelul l-a adoptat cu entuziasm. Criticii acestui plan atrag însă atenția că punerea lui în aplicare ar echivala cu o epurare etnică.

Planul franco-saudit

Sperând probabil că acesta este un moment oportun, Franța și Arabia Saudită au avansat un plan etapizat pentru a pune capăt conflictului prin înființarea unui stat demilitarizat guvernat de Autoritatea Palestiniană, cu asistență internațională.

Planul prevede încetarea imediată a războiului din Gaza, returnarea tuturor ostaticilor și retragerea totală a Israelului. Hamas ar preda puterea unui comitet independent din punct de vedere politic, sub auspiciile Autorității Palestiniene și ar depune armele.

Comunitatea internațională ar oferi ajutor Autorității Palestiniană să reconstruiască Gaza și să guverneze teritoriile, eventual cu ajutorul unor forțe de menținere a păcii. Rezultatul ar fi pacea și integrarea regională, și, posibil, normalizarea legăturilor dintre Arabia Saudită și Israel.

De altfel, organismul mondial format din 193 de membri a aprobat la începutul acestei luni o rezoluție neobligatorie ce susține așa-numita „Declarație de la New York”.

SUA și Israelul se opun

Statele Unite și Israelul sunt convinse că demersurile internaționale pentru un stat palestinian recompensează Hamas și complică eforturile de a ajunge la un acord pentru oprirea războiului și returnarea ostaticilor rămași.

Ultimele negocieri în vederea unui armistițiu în Gaza au fost întrerupte după ce Israelul a efectuat un atac pe 9 septembrie, care i-a vizat pe negociatorii Hamas din Qatar, țară care se numără printre principalii mediatori ai discuțiilor. SUA se retrăseseră din discuții în iulie, dând vina pe Hamas, iar ultimul armistițiu, încheiat unilateral de Israel, a fost suspendat în martie.

Un alt argument al Israeluli este că înființarea unui stat palestinian ar permite Hamas să comită un  atac similar celui din 7 octombrie, la o scară și mai mare. Liderii Hamas au sugerat uneori că ar accepta un stat similar cu liniile trasate în 1967, dar gruparea rămâne oficial angajată în distrugerea Israelului.

Netanyahu prezintă recunoașterea internațională a unui stat palestinian ca pe un atac la adresa Israelului. În timpul unei întâlniri cu secretarul de stat american Marco Rubio, săptămâna trecută, Netanyahu a declarat că „este clar că, dacă se iau măsuri unilaterale împotriva noastră, acest lucru pur și simplu invită la acțiuni unilaterale din partea noastră”.

Netanyahu și partenerii săi de coaliție de extremă dreapta doresc de mult timp să anexeze părți mari din Cisiordania, ceea ce ar face practic imposibilă înființarea unui stat palestinian viabil.

SUA nu a adoptat o poziție publică pe această temă, însă într-un interviu acordat Fox News, Rubio a legat „această conversație despre anexare” de problema recunoașterii unei statalități palestiniene.

Emiratele Arabe Unite au numit anexarea o „linie roșie”, fără a preciza ce efect ar putea avea asupra Acordurilor Abraham din 2020, prin care țara a normalizat legăturile cu Israelul.

Alte obstacole

Planul franco-saudit lasă deoparte cele mai spinoase probleme: granițele, soarta așezărilor, întoarcerea refugiaților palestinieni din războaiele trecute, aranjamentele de securitate, statutul Ierusalimului și recunoașterea Israelului ca stat evreu.

De asemenea, se bazează în mare măsură pe Autoritatea Palestiniană, a cărei conducere actuală este disprețuită de mulți palestinieni, care o consideră coruptă și autocratică. Israelul susține că nu este pe deplin angajată față de pace și o acuză de incitare, în ciuda unei reformări recente.

Planul prevede organizarea alegerilor palestiniene în decurs de un an, însă președintele Mahmoud Abbas a amânat voturile anterioare când părea că partidul său va pierde, punându-le pe seama restricțiilor israeliene. Hamas, care a câștigat ultimele alegeri naționale din 2006, va fi exclusă dacă nu renunță la arme și nu recunoaște Israelul.

Toate acestea înseamnă că este probabil ca planul să aibă soarta acordurilor, parametrilor și foile de parcurs din Orientul Mijlociu din trecut, lăsând Israelul în control deplin asupra teritoriului de la râul Iordan până la Marea Mediterană, conducând milioane de palestinieni cărora li se refuză drepturile fundamentale.

În lume

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite