Cum a devenit steagul piraților din lumea manga simbolul protestelor Generației Z

Mișcările recente de protest ale tinerilor față de represiunea guvernamentală au scos la iveală un simbol puternic adoptat de tânăra generație, depășind granițele culturale un steag popular printre fanii manga înfățișând un craniu cu o pălărie de paie și un zâmbet larg, relatează CNN.

În timp ce faimosul palat Singha Durbar din Nepal era cuprins de flăcări săptămâna trecută, protestatarii hotărâți să dărâme guvernul au agățat un steag manga al piraților deasupra porților aurii ale clădirii.

Asocierea unui astfel de steag cu complexul istoric care găzduiește acum clădiri guvernamentale ar fi putut părea bizară, dar pentru protestatarii Generației Z care au umplut străzile Nepalului, înlăturându-l de la putere pe prim-ministrul țării și declanșând două zile de tulburări sociale sângeroase, gestul a fost unul încărcat de simbolism.

Steagul a fost preluat din cartea manga populară One Piece, scrisă de Eciichiro Oda, care relatează povestea fermecătorului căpitan al piraților Monkey D. Luffy și a echipajului său  de inadaptați. Aceștia pornesc la drum într-o navă arborând un steag Jolly Roger înfățișându-l pe Luffy, cu pălăria sa de paie și zâmbetul său radiant tipic.

Pentru fanii cărții, steagul simbolizează misiunea lui Luffy de a-și împlini visele, a-i elibera pe cei asupriți și a lupta împotriva Guvernului Mondial autocratic. Este neînfricat și determinat, dar are și câțiva ași în mânecă pentru a-și învinge adversarii, inclusiv abilitatea de invidiat de a evita capturarea prin corpul său de cauciuc de o mare flexibilitate.

În lumea reală, steagul One Piece a trecut granițele și culturile pentru a deveni un slogan și un simbol al mișcărilor de protest conduse de tineri.

În Asia, steagul a căpătat popularitate ca instrument de exprimare politică și de sfidare în timpul protestelor din Indonezia, Filipine și Nepal, apărând ocazional și pe străzile Parisului.

„Simbolizează agresivitatea și determinarea de a înlătura orice ne iese în cale”, a explicat Bikhyat Khatri, care a contribuit la organizarea protestelor din Nepal.

„Mulți tineri din Nepal adoră anime-urile. Am vrut ca mișcarea să fie una caracteristică Generației Z, astfel că sloganurile și simbolurile folosite în timpul protestului au fost legate de lucruri cu care tinerii din Generația Z se puteau identifica.”

Simbolurile culturii pop, portavocea mesajelor tinerilor

Luffy a apărut pentru prima dată în populara revistă manga Weekly Shonen Jump în iulie 1997. La acea vreme, personajul avea 17 ani și își datora superputerile consumului unui unui fruct mitic.

One Piece a doborât de atunci recordul mondial pentru cele mai multe exemplare publicate de către un autor al genului, potrivit Guinness World Records.

Peste 500 de milioane de exemplare au fost tipărite în întreaga lume. Seria de benzi desenate a inspirat un serial de televiziune , podcasturi și site-uri de fani. În 2023, a fost adaptat de către platforma Netflix.

Andrea Horbinski, expertă în manga și anime, cu un doctorat în istoria japoneză modernă, spune că nu a fost surprinsă că steagul One Piece a fost adoptat în numele unei cauze politică.

Luffy, protagonistul, este un personaj vesel care are puterea să zâmbească în fața adversității.

„Nu poți să nu-l susții”, notează Horbinski.

Nicio provocare nu este descurajantă pentru tânărul cu ambiția de a deveni Rege al Piraților, numai să reușească să găsescă comoara.

„Luffy este foarte hotărât. Are această misiune. Neîndoielnic că el și echipajul său suferit eșecuri, dar nu au renunțat La asta reacționează și au în minte oamenii când aduc steagul la astfel de proteste.”

Nuurrianti Jalli, profesor de media și comunicare la Universitatea de Stat din Oklahoma, apreciază la rândul său că aceste simboluri sunt deosebit eficiente în contextul unor proteste, întrucât „pot ajuta la evidențierea a ceea ce oamenii încearcă să spună fără a fi nevoie să o spună efectiv prin cuvinte”.

Prin intermediul internetului și al rețelelor de socializare, aceste simboluri au puterea să treacă granițele pentru a-i galvaniza pe alți tineri care împărtășesc preocupări similare.

„Nu vorbesc aceeași limbă, dar înțeleg despre ce este vorba”, a spus Jalli.

Când lumea reală și cea digitală se întrepătrund

Personaje și simboluri din cultura populară sunt adesea adoptate de protestatari pentru a vorbi despre o cauză comună sau un sistem de valori.

Pepe the Frog, mema online de extremă dreapta, a fost adoptat de protestatarii pro-democrație din Hong Kong în 2019, în timp ce salutul cu trei degete din seria Jocurile Foamei este folosit de tinerii protestatari pro-democrație din Thailanda și de oponenții loviturii de stat militare din 2021 din Myanmar ca simbol al rezistenței.

„Steagul One Piece Jolly Roger este un simbol util deoarece poate fi ușor adaptat de la un protest la altul și infuzat cu noi semnificații, specifice timpului și locului”, a explicat Natalie Pang, profesoară în cadrul departamentului de comunicare și noi media de la Universitatea Națională din Singapore.

În Nepal, protestatarii au afișat sloganuri precum „Generația Z nu va tăcea”, „Luxul vostru, suferința noastră!” și „Nepokids”, pentru a transmite sentimentul de furie față de faptul că copiii politicienilor își etalează stilul de viață luxos pe rețelele de socializare.

„Ca simbol vizual, câștigă multă popularitate, deoarece este, într-un fel, destul de expresiv pentru ca oamenii să se adune în jurul lui și să spună: «Susțin aceste simboluri, aceste valori»”, a spus Pang.

„Nu este vorba doar de a-i mobiliza pe oameni în jurul valorilor, ci și de a-i mobiliza potențial pentru a se alătura acelor proteste.

Prin intermediul rețelelor de socializare, se creează o întrepătrundere între lumea reală și lumea digitală”, a adăugat ea.

„Asistăm la un fel de remixare, un fel de răspândire simultană a culturilor de exprimare politică și a culturii populare„.

Un simbol-pavăză

În Indonezia, steagul One Piece a devenit un fel de pavăză după ce locuitorii au ales să-l arboreze înainte de sărbătorile Zilei Independenței din august.

Oficialii guvernamentali i-au acuzat pe protestatari că încearcă să divizeze țara și au comparat arborarea drapelului cu trădarea.

Aceste comentarii, precum și relatările din presa locală despre confiscarea steagurilor de către autorități și îndepărtarea picturilor murale, au determinat Amnesty International să emită o declarație prin care cerea guvernului indonezian „să înceteze reprimarea libertății de exprimare”.

În timp ce punea ultimele retușuri la pictura sa murală cu spray reprezentând Jolly Roger, o pălărie de paie, artistul indonezian Kemas Muhammad Firdaus a declarat pentru agenția de știri Reuters că desenul manga este „un simbol al avertismentului pentru guvern, astfel că trebuie să-și îndrepte privirea către poporul său”.

„Mulți indonezieni arborează steagul One Piece pentru că vor ca guvernul să-i asculte”, a declarat Firdaus pentru Reuters, în timp ce își purta propriul steag Jolly Roger.

„În cele din urmă, oamenii speră că guvernul va rezolva problemele actuale.”