Criza din Anzi dinamitează America Latină

Gherilele teroriste marxiste au reuşit să aducă Ecuadorul, Columbia şi Venezuela în pragul unui război Uciderea unui lider terorist de către armata columbiană, pe teritoriul Ecuadorului, a

Gherilele teroriste marxiste au reuşit să aducă Ecuadorul, Columbia şi Venezuela în pragul unui război

Uciderea unui lider terorist de către armata columbiană, pe teritoriul Ecuadorului, a demonstrat fragilitatea naţiunilor în faţa retoricii naţionaliste.

Gruparea teroristă FARC, ce a fost aproape de a declanşa un război în America Latină, în urmă cu aproximativ două luni, a suferit duminică o nouă lovitură importantă, după ce Nelly Avila Moreno, cunoscută drept Karina, unul dintre liderii organizaţiei, s-a predat forţelor armate columbiene.

Karina a declarat că FARC se află într-un puternic proces de disoluţie, după ce mai mulţi lideri importanţi au fost eliminaţi în ultimele două luni. Mai mult, ea le-a transmis camarazilor săi să "schimbe viaţa pe care o duc în gruparea de gherilă şi să se reintegreze în societate". Fosta conducătoare a gherilelor marxiste admite că disoluţia FARC se datorează în special presiunii pe care armata columbiană o exercită în ultimele luni.

Reţeaua FARC

Cu toate acestea, cotidianul "El Tiempo" din Bogota susţinea în urmă cu zece zile că FARC dispune pe continentul american de o reţea de susţinere din care fac parte aproximativ 400 de organizaţii. "El Tiempo" citează un raport realizat de Grupul Cotidienelor din America. În document se susţine că FARC a început crearea acestei reţele în urmă cu cinci ani în vederea "extinderii ideologice, logistice şi financiare în America Latină". "El Tiempo" arată că FARC ar avea contacte inclusiv în Statele Unite.

Disoluţia FARC a început în prima zi a lunii martie, odată cu uciderea lui Raul Reyes, numărul doi din mişcarea de gherilă. În seara de 29 februarie, un grup de terorişti din organizaţia marxistă Forţele Armate Revoluţionare Columbiene s-au retras pentru a petrece noaptea într-o tabără din junglă, în apropierea râului Putumayo, aproximativ un kilometru şi jumătate în interiorul graniţei ecuadoriene.

Operaţiunea Phoenix

La primele ore ale dimineţii însă, armata columbiană a atacat în forţă tabăra teroriştilor. Trupele de asalt, de elită, ale armatei columbiene au intrat în tabăra gherilelor marxiste unde au ucis 25 de persoane, printre care şi Luis Edgar Devia Silva, cunoscut sub numele de Raul Reyes, unul dintre liderii FARC. Numită "Operaţiunea Phoenix", de către columbieni, atacul punitiv a urmărit uciderea numărului doi din FARC, care deţinea totodată şi funcţia de comandant al Frontului Sudic.

Terorist sau luptător pentru libertate?

Reyes era departe de a fi un simplu luptător de gherilă în structurile FARC. A fost pe rând lider militar, ucigaş, a fost în fruntea unor grupuri care se ocupau cu luarea de ostatici sau chiar cu traficul de droguri. Mai mult, el era cel care negocia cu guvernele străine din partea FARC şi cel care încerca să obţină sprijin financiar şi logistic pentru mişcarea sa.

Atacul armatei columbiene împotriva gherilelor FARC a condus la o criză diplomatică, considerată de experţii militari americani drept cea mai acută din ultimii zece ani în emisfera vestică.

La aproape două luni de la incident, ameninţarea unui conflict zonal între Columbia, pe de o parte, şi Ecuador şi Venezuela, de cealaltă, a dispărut. Cu toate acestea, criza are repercusiuni serioase în Anzi, mai ales după ce informaţiile descoperite în computerele ce au aparţinut lui Reyes demonstrează o legătură puternică între FARC şi Venezuela.

Ecuadorul şi Columbia susţin că nu vor mai permite armatei columbiene să atace baze teroriste ale grupării marxiste FARC pe teritoriul lor. Totodată, trupele =preşedintele ecuadorian Rafael Correa

Avionul columbian F-16 a atacat baza teroristă, la aproximativ 1,8 kilometri în interiorul graniţei Ecuadorului, ucigând 16 persoane, inclusiv pe Raul Reyes

Forţele Armate Revoluţionare Columbiene sunt formate din 12.000 -18.000 de rebeli marxişti, activi pe 15% - 20% din teritoriul columbian. Aceştia se finanţează din traficul cu droguri şi din răscumpărări

Trupe mobilizate la graniţa columbiană

Uciderea lui Reyes a fost urmată de un răspuns diplomatic extrem de dur din partea Ecuadorului, datorită faptului că acţiunea a avut loc pe teritoriul acestei ţări. Venezuela s-a alăturat Ecuadorului în condamnarea intervenţiei militare columbiene. Astfel, Caracasul şi Quito şi-au masat trupele la graniţa comună cu Republica Columbia.

Mai mult, aceste ţări au expulzat diplomaţii columbieni, iar liderul de la Caracas, Hugo Chavez, a explicat chiar că un raid asemănător pe teritoriul Venezuelei ar echivala cu o declaraţie de război. Criza diplomatică escaladată de Ecuador şi Venezuela, neîntreţinută însă de Columbia, a demonstrat mai degrabă conflictul latent dintre cele trei părţi şi neîncrederea reciprocă ce domneşte în regiune.

Columbia şi-a atins scopul

Armata columbiană îl urmărea de mai mulţi ani pe Reyes, însă operaţiunile anterioare s-au soldat cu eşecuri de amploare. Bogota ar fi preferat să-l elimine pe liderul FARC pe teritoriul columbian, însă au reuşit să-l localizeze abia în urma unei convorbiri a acestuia, la mobil, cu preşedintele Hugo Chavez. Nu a fost pentru prima dată când columbienii au trecut graniţa ecuadoriană pentru a ataca tabere ale gherilelor marxiste.

Tocmai de aceea Bogota a decis şi de această dată să trimită trupe peste graniţă, în cadrul "operaţiunii Phoenix", fără a anunţa partea ecuadoriană. De altfel, preşedintele columbian Alvaro Uribe a declarat ulterior că nu a anunţat Quito tocmai de teama că membrii gherilelor ar putea afla de plan.

"Act de agresiune"

La 2 martie, preşedintele ecuadorian Rafael Correa a denunţat atacul drept un "act de agresiune", îndreptat împotriva propriei ţări, şi a cerut intervenţia organizaţiilor internaţionale. O zi mai târziu, Ecuadorul a întrerupt relaţiile diplomatice cu Bogota. Relaţiile dintre cele două ţări, ce s-au deteriorat în mod constant din 2006, de când Correa a preluat puterea, atingeau cel mai scăzut nivel din istoria recentă.

Chavez a complicat criza

Preşedintele venezuelean a escaladat şi mai mult criza diplomatică dintre Ecuador şi Columbia. La 3 martie, în cadrul celebrei emisiuni "Alo, Presidente", Chavez a transformat un incident minor, de graniţă, într-un conflict regional. "Reyes a fost un bun revoluţionar", a fost declaraţia şocantă a lui Chavez, care a mai spus că visează să "elibereze" Columbia de robia imperialismului american.

Conflict internaţional

Primul pas făcut de Ecuador şi Venezuela a fost discutarea crizei în cadrul Organizaţiei Statelor Americane, formată din 35 de state independente, cu sediul la Washington. Aceasta a fost de departe cea mai importantă provocare la adresa organizaţiei în ultimul deceniu.

Jose Miguel Insulza, preşedintele OAS, a reuşit totuşi să reducă proporţiile crizei diplomatice ce ameninţa să atragă o mare parte din America Latină. Ecuadorul a făcut apel la articolul 21 din Carta organizaţiei, care stipulează că "teritoriul unui stat este inviolabil şi că nu poate fi obiectul unei ocupaţii militare, nici măcar temporar".

Experţii columbieni şi americani au făcut însă apel la dreptul unui stat de a-şi proteja suveranitatea şi cetăţenii - dreptul la autoapărare -, în cadrul unui mediu internaţional anarhic.

Rezoluţia finală, din 17 martie, condamna incursiunea militară columbiană, fără a vorbi însă despre niciun fel de măsuri punitive împotriva Bogotei. Asta şi datorită faptului că preşedintele Alvaro Uribe anunţase la summitul Grupului de la Rio că aceste incursiuni nu se vor repeta, sub nicio circumstanţă. OAS cerea Ecuadorului şi Columbiei să-şi restabilească relaţiile diplomatice şi chiar să gândească un sistem de "atenţionare" urgentă în cazul unor evenimente asemănătoare.

Rezoluţia a reuşit pe de o parte să vindece rănile Ecuadorului, însă, cel mai important, a recunoscut indirect responsabilitatea statelor de a combate orice tip de ameninţare la adresa securităţii, din partea unor grupări de tipul FARC.

Pericolul naţionalismului

Criza din martie a produs o stare de tensiune ridicată ce a generat o supratensionare a naţionalismului în statele direct implicate în criză, sentiment ce precede de cele mai multe ori conflictele armate interstatale. Analiştii susţin însă că, din fericire, America Latină este un continent unde conflictele între naţiuni sunt extrem de rare. Acest lucru se datorează legăturilor culturale şi lingvistice dintre naţiuni, faptului că majoritatea statelor sunt totuşi democraţii, dar şi datorită interdependenţei economice dintre acestea.

Marxiştii secolului XXI

Gruparea teroristă FARC a apărut în anii "60 ca o mişcare revoluţionară de sorginte marxistă. FARC a urmărit de la început impunerea unui regim marxist în Columbia, ţară care, în ciuda unor convulsii interne, datorate numeroaselor carteluri de droguri, are o lungă tradiţie democratică.

Între timp însă, FARC şi-a diversificat activităţile. Traficul de droguri şi de persoane, răpirile sau atentatele teroriste au devenit noile ocupaţii "revoluţionare" ale grupării marxiste. În prezent, SUA şi UE consideră FARC o grupare teroristă.