Cine sunt laureații Premiului Nobel pentru Pace 2022: „Promovează de mulți ani dreptul de a critica puterea”

0
0

Activistul belarus Ales Bialiațki, organizația rusă Memorial și organizația ucraineană Center for Civil Liberties (Centrul pentru Libertăți Civile) împart Premiul Nobel pentru Pace 2022. Este un premiere simbolică în contextul războiului din Ucraina și întețirii represiunii în Belarus și Rusia.

Ales Bialiațki FOTO EPA-EFE
Ales Bialiațki FOTO EPA-EFE

Cu invazia rusă pe fundal, care a adus una dintre cele mai grave crize de securitate în Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace (1939-1945), anunțarea Premiului Nobel pentru Pace era foarte așteptată în acest an. În total, 251 de personalități și 92 de organizații erau înscrise pe lista de candidați. Printre ele figurau Papa Francisc și tânăra activistă pentru protecția mediului Greta Thunberg.

„Comitetul Nobel din Norvegia vrea să onoreze trei campioni remarcabili ai drepturilor omului, democraţiei şi coexistenţei paşnice între cele trei ţări vecine - Belarus, Rusia şi Ucraina”, a anunțat preşedinta sa, Berit Reiss-Andersen, într-o ceremonie la Oslo.

Cei trei campioni ai promovării drepturilor omului sunt activistul belarus Ales Bialiațki, organizația rusă Memorial și organizația ucraineană Center for Civil Liberties.

Ales Bialiațki, o viață dedicată apărării drepturilor omului

În vârstă de 60 de ani, Ales Bialiațki și-a dedicat viața apărării drepturilor omului, începându-și activitatea încă de la mijlocul anilor '80, când țara sa făcea parte din Uniunea Sovietică. În acei ani s-a implicat în mai multe mișcări pro-democrație, inclusiv într-un partid numit „Independența”, care activa clandestin. În 1996, a fondat organizația pentru apărarea drepturilor omului „Viasna” („Primăvara”), ca răspuns la represiunea lansată de președintele Aleksandr Lukașenko, aflat încă la putere. „Viasna” a devenit principala organizație din Belarus implicată în contestarea abuzurilor regimului Lukașenko.

La fel ca mulți alți activiști anti-regim din țara sa, dar și din Rusia, Bialiațki a intrat în vizorul autorităților. A fost arestat în 2011 sub acuzația de fraudă fiscală și eliberat trei ani mai târziu în cadrul unei amnistii legate de a „70-a aniversare de la eliberarea Belarusului de invadatorul nazist”.

Șapte ani mai tâziu, mai exact pe 14 iulie 2021, Bialiațki a fost arestat din nou pentru fraudă fiscală. Arestarea sa a avut loc în cadrul unui proces amplu de reprimare a opozanților lui Lukașenko, care s-a confruntat cu proteste în perioada 2020-2021.

De altfel, Comitetul Nobel a făcut apel vineri la eliberarea lui Ales Bialiaţki. „Mesajul nostru este de a cere autorităţilor din Belarus să-l elibereze pe Bialiaţki şi sperăm că acest lucru se va întâmpla şi că el va veni la Oslo pentru a primi premiul”, a declarat Berit Reiss-Andersen.

„Însă există mii de deţinuţi politici în Belarus şi mă tem că dorinţa mea nu este foarte realistă”, a adăugat preşedinta Comitetului Nobel din Norvegia,

Soţia lui Ales Bialiaţki, Natalia Pinciuk, s-a declarat copleşită de „emoţie” şi „recunoştinţă”. Șefa opoziției din Belarus, Svetlana Țihanouskaia, consideră acest premier drept o recunoaștere a luptei belarușilor împotriva regimului Lukașenko. „Premiul este o recunoaștere importantă pentru toți belarușii care luptă pentru libertate și democrație”, a scris ea pe Twitter.

„Memorial”, spinul talpa lui Putin

Apărută pe 28 ianuarie 1989, pe fondul perestroikăi lui Mihail Gorbaciov, organizația „Memorial” s-a remarcat ca un gardian al memoriei victimelor staliniste. Însă a fost în același timp un spin pentru regimul Putin, care a depus adesea eforturi pentru spălarea imaginii lui Stalin şi reinventarea ideii de măreţie a Rusiei pe bazele celui de-al Doilea Război Mondial.

De altfel, pe lângă epurările lui Stalin, „Memorial” recenza represiunile contemporane, inclusiv cele ale regimului Putin.

Criticată de Vladimir Putin, organizația a fost dizolvată de autoritățile ruse în data de 5 aprilie 2022. Dosarul a ajuns pe masa Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

Biroul din Germania al organizaţiei „Memorial” a transmis de la Berlin că premiul primit este o „recunoaştere a activităţii noastre privind drepturile omului şi în special a colegilor noştri din Rusia care au suferit şi continuă să sufere de pe urma unor atacuri şi unei represiuni inimaginabile”. Reprezentanţii Biroului „Memorial” din Berlin au mai precizat, potrivit Agerpres, că premiul le întăreşte hotărârea de a-i sprijini pe colegii lor din Rusia.

Preşedinta Comitetului Nobel din Norvegia a dat asigurări că premiul „nu este îndreptat împotriva lui Putin, de ziua sa (care este vineri, n. red.) sau de oricare altă zi, cu excepţia faptului că guvernul său, ca şi cel din Belarus, este unul autoritar şi îi atacă pe activiştii pentru drepturile omului”. În Rusia, „societatea civilă şi apărătorii drepturilor omului sunt reprimaţi, iar asta vrem să transmitem prin acest premiu”, a precizat Berit Reiss-Andersen.

Încurajarea democrației în Ucraina

Center for Civil Liberties este un ONG creat în 2007, la Kiev, de către activista pentru drepturile omului Oleksandra Matviiciuk. „Centrul a luat poziție pentru consolidarea societății civile ucrainene și în exercitarea presiunii asupra autorităților pentru a face din Ucraina o democrație autentică”, a explicat Comitetul Nobel din Norvegia această decizie puțin așteptată.

„Laureaţii Premiului pentru Pace reprezintă societatea civilă din ţările lor de origine. Ei promovează de mulţi ani dreptul de a critica puterea şi de a proteja drepturile fundamentale ale cetăţenilor. Au depus eforturi remarcabile pentru a documenta crimele de război, abuzurile asupra drepturilor omului şi abuzul de putere. Împreună demonstrează importanţa societăţii civile pentru pace şi democraţie”, a subliniat Comitetul Nobel din Norvegia.

UE salută alegerile făcute de Comitetul Nobel

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat „curajul extraordinar” al laureaților. Președintele francez Emmanuel Macron a dat asigurări că laureații din acest an au parte de sprijinul său.

Premiul, care constă într-o diplomă, o medalie de aur şi un cec în valoare de 10 milioane de coroane (912.000 de euro) care va fi împărţit între laureaţi, va fi înmânat la 10 decembrie în cadrul unei ceremonii la Oslo.

Anul trecut, Premiul Nobel pentru Pace a mers la doi campioni al libertăţii presei şi informaţiilor, și anume la jurnalista filipineză Maria Ressa şi jurnalistul rus Dmitri Muratov.

În lume


Ultimele știri
Cele mai citite