Cine este liderul suprem al talibanilor şi de ce nu apare în public
0
După căderea Kabulului şi recucerirea Afganistanului de către talibani, la 15 august, mai mulţi conducători ai acestor militanţi fundamentalişti sunniţi au renunţat la anonimat. Însă cel mai important lider al lor, Hibatullah Akhundzada, încă întârzie să-şi facă apariţia în public.
Prima veste importantă despre Hibattulah Akhundzada datează din 2016, când acest erudit, un fin cunoscător al chestiunilor judiciare şi religioase sunnite, a preluat conducerea talibanilor după moartea mullahului Mansur, ucis de o dronă americană în Pakistan.
Moartea lui Mansur şi ascunderea decesului predecesorului său, mullahul Omar, fondatorul mişcării talibane, au provocat lupte interne nemiloase între membri, iar Akhundzada are meritul de a le fi pus capăt.
Totuşi, se ştiu foarte puţine lucruri despre rolul lui Hibatullah Akhundzada, a cărui comunicare se limitează la transmiterea unor mesaje ocazionale, de regulă de sărbătorile musulmane. De altfel, mulţi experţi în chestiuni afgane cred că rolul său este mai mult simbolic decât operaţional.
Nu a apărut niciodată în public şi nici nu se ştie unde se află acum, iar chipul său este cunoscut doar datorită unei fotografii difuzate de talibani.
Fiu al unui teolog, originar din Panjawi, „casa spirituală” a talibanilor, Hibatullah Akhundzada, în vârstă de 59 sau 60 de ani, avea parte de o influenţă semnificativă în cadrul mişcării sale cu mult înainte de a-i prelua conducerea. El a condus o bună perioadă de timp sistemul său judiciar.
De când au preluat puterea în Afganistan, după 20 de ani de război, talibanii au păstrat o tăcere totală asupra activităţilor şi deplasărilor sale recente.
O viaţă de pustnic
„Îl veţi vedea în curând, cu voia lui Allah”, a dat asigurări în cursul acestei săptămâni principalul purtător de cuvânt al talibanilor, Zabihullah Mujahid.
Prin contrast, şefii diverselor facţiuni ale talibanilor au apărut public la Kabul în ultimele zile, predicând în moschei, discutând cu membri ai opoziţiei sau chiar întâlnindu-se cu reprezentanţi ai Federaţiei de Crichet.
De altfel, talibanii au obiceiul de păstra misterul asupra şefului lor suprem. Mullahul Omar, de exemplu, a dus o viaţă de pustnic şi s-a dus rar la Kabul, chiar şi atunci când conducea Afganistanul, între 1996 şi 2001.
El prefera să rămână izolat la domiciliul său din Kandahar, fiind destul de reticent în legătură cu primirea oaspeţilor. Dar cuvântul său era sfânt şi niciunul dintre succesorii săi nu a inspirat acelaşi respect în cadrul mişcării.
Potrivit lui Laurel Miller, directoarea programului Asia din cadrul International Crisis Group, Akhundzada „dă impresia că a adoptat un mod de viaţă similar” mullahului Omar.
Dar această discreţie ar putea fi dictată de raţiuni de securitate, pentru a evita să aibă parte de un sfârşit precum cel al precedesorului său Mansur, spune Laurel Miller pentru AFP.
„Un purtător de cuvânt al talibanilor a anunţat că şeful lor va apărea în curând pentru a pune capăt zvonurilor despre moartea sa. Dar este posibil ca apariţia să fie urmată de o nouă retragere în vederea exercitării puterii din locul de izolare, aşa cum făcea mullahul Omar”, afirmă Miller.
Menţinerea echilibrului între facţiuni
De mai mulţi ani, zvonurile curg gârlă în Afganistan şi Pakistan cu privire la moartea lui Hibatullah Akhundzada. În timp ce unii spun că a decedat în urma unui bombardament, alţii susţin că a fost răpus de COVID-19. Nu există indicii pentru niciuna dintre cele două ipoteze.
Totuşi, tăcerea lui Akhundzada stârneşte nelinişti într-un moment atât de crucial pentru talibani, care trebuie să demonstreze dacă sunt capabili să conducă o ţară după 20 de ani război.
Or, mişcarea talibană este compusă dintr-o multitudine de facţiuni originare din diverse locuri ale Afganistanului şi care reprezintă oameni cu aspiraţii diferite. Iar echilibrul este destul de precar.
Orice vid de putere ar putea destabiliza o mişcare care, sub conducerea lui Akhundzada, a reuşit în cele din urmă să-şi menţină coeziunea.
Alţi analişti sunt de părere că Akhundzada aşteaptă încheierea retragerii trupelor americane pentru a-şi face apariţia. Retragerea este prevăzută să se încheie marţi, 31 august.
„Talibanii consideră că duc jihadul” atâta timp cât forţele străine sun pe teritoriul afgan, comentează expertul în chestiuni de securitate Imtiaz Gul. „Acesta este motivul pentru care şeful lor suprem încă nu apare”, consideră el.
Se încarcă comentariile...
