Cei mai temuţi zece lunetişti din istorie
9Lunetiştii sunt trăgători de elită ai forţelor armate, specializaţi pe ţintirea inamicului de la distanţe mari. Ei au influenţat cursul a numeroase lupte şi au salvat vieţi, iar misiunile lor nu au fost deloc uşoare. Unii dintre ei au rămas în istorie, fiind respectaţi chiar şi de taberele inamice. Business Insider a făcut un top al celor mai temuţi zece lunetişti din istorie.
Carlos Norman Hathcock - 93 de victime confirmate
Carlos Norman Hathcock (20 mai 1942 - 23 februarie 1999) a servit în cadrul Marinei Militare a Statelor Unite. El a fost unul dintre cei mai buni lunetişti pe distanţă lungă, deţinând timp de 35 de ani recordul de 2.286 de metri, stabilit în Războiul din Vietnam. Puşca de asalt M25 White Feather a fost denumită după porecla sa.

FOTO thebrigade.com
Chuck Mawhinney - 103 victime confirmate
Vânătorul Chuck Mawhinney (născut în 1949) a servit în cadrul Marinei Militare a Statelor Unite în Războiul din Vietnam. Pe 14 februarie 1969, el a ajuns în mijlocul unui pluton inamic, scăpând cu viaţă în urma uciderii a 16 militari ai armatei Vietnamului de Nord. Potrivit unor date neoficiale, Mawhinney ar fi ucis 216 persoane. După 16 luni petrecute în Vietnam, el s-a retras Lakeview, în Oregon, s-a căsătorit şi a lucrat în cadrul Serviciului pentru Păduri până la pensionare, în 1990.

FOTO pinterest.com
Adelbert Waldron - 109 victime confirmate
Adelbert Waldron (14 martie 1933 - 18 octombrie 1995) a servit în cadrul Diviziei a 9-a de Infanterie în Războiul din Vietnam. El a operat în special în Delta Mekongului. A eliminat 109 inamici în numai opt luni. Waldron a părăsit armata americană în 1970.

FOTO suite.io
Henry Norwest - 115 victime confirmate
Henry Norwest (1 mai 1884 - 18 august 1918) a fost un celebru lunetist canadian din timpul Primului Război Mondial. El a luptat timp de trei ani pentru Batalionul Canadian 50 de Infanterie. Norwest s-a remarcat prin tehnica sa de a se camufla, fiind adeseori trimis în misiuni de recunoaşere în zonele necontrolate sau chiar în spatele liniilor inamice. El a fost ucis de un lunetist german cu trei luni înainte de încheierea primei conflagraţii mondiale a secolului XX.

FOTO thygate.com
Chris Kyle - 160 de victime confirmate
Chris Kyle (8 aprilie 1974 - 2 februarie 2013) a fost membru al trupelor SEAL. El este considerat cel mai eficient lunetist din istoria militară a Statelor Unite, cu 160 de victime confirmate de Pentagon în Războiul din Irak. Supranumit „Diavolul din Ramadi, Chris Kyle a murit împuşcat la un poligon de antrenamente împreună cu prietenul său, Chad Littlefield, de către Eddie Ray Routh, un veteran al Războiului din Irak care suferea de stres post-traumatic. Autobografia sa, „Lunetistul american”, a fost ecranizată în 2015 într-o producţie a lui Clint Eastwood, cu Bradley Cooper în rolul lui Chris Kyle.

FOTO today.com
Lunetistul anonim din Marina Regală a Marii Britanii - 173 de victime confirmate
Lunetistul britanic anonim a servit în Irak şi Afganistan. El este căsătorit şi locuieşte în sudul Angliei, dar identitatea sa nu este făcută publică din motive de securitate. El a operat în special în Helmand, o provincie din sudul Afganistanului aflată în mare parte sub controlul talibanilor.

Lunetist britanic FOTO theblaze.com
Vasili Zaiţev - 242 de victime confirmate
Vasili Zaiţev (23 matie 1915 - 15 decembrie 1991) a fost un lunetist sovietic. El s-a remarcat în timpul Bătăliei de la Stalingrad, desfăşurată în perioada 23 august 1942 - 2 februarie 1943, când, conform surselor sovietice, a împuşcat mortal 225 de militari inamici, incluzând 11 lunetişti. Pe 22 februarie 1943, Zaiţev a fost decorat cu titlul de Erou al Uniunii Sovietice, cea mai înaltă distincţie a Uniunii Sovietice. Potrivit unei legende, el s-a duelat timp de trei zile printre ruinele Stalingradului cu maiorul SS Heinz Thorvald, trimis special de germani pentru a-l elimina. Filmul „Inamicul e aproape”, ecranizat în 2001, prezintă acest duel, care ar fi fost câştigat de Vasili Zaiţev. Existenţa lui Heinz Thorvald nu a fost niciodată dovedită.

Vasili Zaiţev, primul din stânga FOTO RIA Novosti
Liudmila Pavlicenko - 309 victime confirmate
Liudmila Pavlicenko (12 iulie 1916 - 10 octombrie 1976) este considerată cea mai de succes femeie lunetist din istorie. Ea a servit în cadrul Diviziei a 25-a de Infanterie a Armatei Roşii şi s-a remarcat în luptele de la Odesa, unde ar fi ucis 187 de inamici, şi Sevastopol din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Printre victimele sale se numără şi 36 de lunetişti inamici. În septembrie 1942, ea a călătorit în Canada şi Statele Unite, la invitaţia Primei Doamne Eleanor Roosevelt. Liudmila Pavlicenko este primul cetăţean sovietic primit la Casa Albă de un preşedinte american. Ea a fost decorată cu titlul de Erou al Uninii Sovietice. După război, ea şi-a terminat studiile la Facultatea de Istorie şi a fost pentru scurt timp cercetătoare la cartierul general al Marinei Sovietice, apoi a activat în cadrul Comitetului Veteranilor de Război.

FOTO aif.ru
Francis Pegahmagabow - 378 de victime confirmate
Francis Pegahmagabow (9 martie 1891 - 5 august 1952) este un erou de război canadian. El este trăgătorul de elită cu cele mai multe victime confirmate în timpul Primului Război Mondial. Pentru uciderea a 378 de militari germani şi capturarea altor 300, el a primit de trei ori Medalia Militară, devenind cel mai decorat amerindian din istoria militară a Canadei.

FOTO warhistoryonline.com
Simo Hayha - 505 victime confirmate
Simo Hayha (17 decembrie 1905 - 1 aprilie 2002), poreclit „Moartea albă” de către Armata Roşie, a fost un lunetist finlandez care s-a remarcat în timpul Războiului de Iarnă, desfăşurat în perioada 30 noiembrie 1939 - 13 martie 1940. Înainte de a se alătura armatei finlandeze, Hayha a fost fermier şi un bun vânător. El şi-a stabilit recordul impresionant cu varianta finlandeză a puştii Mosin-Nagant şi făcându-se invizibil în ţinută de camuflaj albă la temperaturi cuprinse între -40 şi -20 de grade Celsius. Având înălţimea de 1.52, el a preferat să folosească mira de fier, în detrimentul lunetelor telescopice, pentru că prezenta o vizibilitate mai bună şi permitea o acoperire eficientă. O altă tactică folosită de către Hayha a fost de a compacta zăpada din faţa sa, astfel încât lovitura să nu lase urme şi să-i dezvăluie poziţia. Din acelaşi motiv obişnuia să aibă gura plină de zăpadă, pentru a nu lăsa aburii produşi de respiraţia sa să-i trădeze locul. Pe 6 martie 1940, Hayha a fost împuşcat în maxilarul inferior stâng de către un militar sovietic, glontele ricoşând şi strâpungându-i capul. Unul dintre camarazii care l-au preluat a spus că jumătate din capul lui lipsea, însă Simo nu era mort. El şi-a recăpătat cunoştinţa chiar în ziua în care finlandezii şi sovieticii au pus capăt Războiului de Iarnă. Hayha s-a recuperat abia după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial şi a devenit un faimos vânător de elani. Trupa suedeză Sabaton i-a dedicat piesa intitulată „Moartea Albă”, apărută pe albumul „Coat of Arms” din 2010.

FOTO warhistoryonline.com