Cea mai gravă criză din ultimii 20 de ani: războiul cu Iranul lovește economiile Golfului Persic

Războiul cu Iranul riscă să provoace cea mai severă criză economică din ultimele decenii pentru statele din Golful Persic. Dacă strâmtoarea Ormuz va rămâne blocată încă două luni, unele economii ale regiunii ar putea suferi pierderi mai mari decât în timpul războiului din Golf din 1990–1991 sau al pandemiei de COVID-19, potrivit unei analize Bloomberg.

Dronele iraniene terorizează Statele din Golf/FOTO:X

Conflictul, care a escaladat la finalul lunii februarie, amenință direct economiile celor mai importante state din regiune – Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar. Dacă luptele vor continua până la sfârșitul lunii aprilie și vor menține blocată ruta maritimă strategică, produsul intern brut al Qatarului și al Kuweitului ar putea scădea cu până la 14% în acest an.

Cea mai gravă prăbușire economică de după anii ’90

Un asemenea declin ar reprezenta cea mai profundă criză economică pentru aceste state de la începutul anilor ’90, când invazia Kuweitului de către Irak a declanșat războiul din Golf și a zguduit piețele globale ale petrolului.

Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite ar putea fi afectate într-o măsură mai mică, deoarece dispun de infrastructura necesară pentru a redirecționa o parte din exporturile de petrol în afara strâmtorii Ormuz. Chiar și așa, economiile lor ar urma să resimtă șocul: economiștii estimează o scădere a PIB-ului de aproximativ 3% în Arabia Saudită și de până la 5% în Emiratele Arabe Unite – cea mai severă contracție de la pandemia de coronavirus.

„Pentru multe economii din Golf, acest conflict ar putea avea un impact pe termen scurt mai mare decât pandemia de COVID-19”, a declarat Farouk Soussa, economist la Goldman Sachs pentru regiunea Orientului Mijlociu și Africa de Nord. „Pe termen lung, economiile își vor reveni, dar rămâne de văzut ce urme va lăsa acest conflict asupra încrederii investitorilor.”

Lovitură dublă pentru economiile regiunii

Războiul creează un scenariu extrem de dificil pentru statele arabe din Golf, deoarece afectează simultan atât sectorul energetic, cât și industriile non-petroliere. Conflictul, ajuns în a treia săptămână, nu dă semne de calmare, în timp ce Iranul continuă atacurile asupra unor țări vecine ca răspuns la bombardamentele americane și israeliene.

Impactul economic se resimte deja în mai multe domenii:

Petrolul. Prețul petrolului Brent a depășit 103 dolari pe baril, pe fondul blocării traficului prin strâmtoarea Hormuz și al reducerii producției în Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.

Gazul. Exporturile de gaz natural lichefiat ale Qatarului – cel mai mare exportator mondial – au fost grav afectate, ceea ce a provocat turbulențe pe piețele globale de energie. Qatarul furnizează gaz către Japonia, Coreea de Sud, India și Europa.

Aluminiul. Bahrainul a fost nevoit să reducă parțial producția la una dintre cele mai mari fabrici de aluminiu din lume, din cauza blocajului maritim.

Serviciile și investițiile. Sectorul imobiliar, turismul și investițiile sunt sub presiune în aproape toate statele din regiune.

Cine va resimți cel mai puternic efectele

Potrivit estimărilor Goldman Sachs, Qatar, Kuweit și Bahrain vor fi cele mai afectate economii petroliere din regiune.

Situația Arabiei Saudite este mai complexă. Majoritatea economiștilor consultați de Bloomberg consideră că regatul are o capacitate mai mare de a face față unui conflict prelungit. Sistemele de apărare au reușit până acum să respingă majoritatea atacurilor iraniene, iar activitatea economică continuă în mare parte fără întreruperi majore.

Principalul risc pe termen scurt pentru Riad este creșterea deficitului bugetar în primul trimestru, pe fondul scăderii veniturilor. Cu toate acestea, dacă prețurile petrolului rămân ridicate și exporturile continuă, deficitul bugetar al Arabiei Saudite ar putea fi chiar mai mic decât se estima înainte de izbucnirea conflictului.

Economistul Tim Callen, de la Institutul Statelor Arabe din Golf din Washington, estimează că deficitul ar putea scădea cu aproximativ 1% dacă producția de petrol se menține la circa 7,5 milioane de barili pe zi, iar prețul Brent rămâne în jurul valorii de 90 de dolari. Autoritățile saudite prevăzuseră inițial un deficit de 3,3% pentru anul 2026.

În Emiratele Arabe Unite, bugetul ar putea rămâne în continuare pe excedent în acest an, în timp ce Qatarul riscă să se confrunte cu un deficit bugetar în creștere, potrivit estimărilor EFG Hermes.

Pentru a compensa presiunile financiare, statele din Golf ar putea reveni pe piețele internaționale de obligațiuni. Deocamdată, investitorii nu par excesiv de îngrijorați de impactul conflictului asupra finanțelor regionale, spune Fadi Ghandi, manager de portofoliu la Arqaam Capital.

„Îngrijorările reale vor apărea dacă războiul se va prelungi, pentru că piețele nu au inclus încă acest scenariu în prețuri”, a avertizat el.

Escaladare militară și implicații globale

Tensiunile au escaladat după atacurile lansate de Israel și Statele Unite asupra unor ținte din Iran la 28 februarie. Teheranul a răspuns cu lansări de rachete balistice asupra Israelului și cu un atac asupra unei baze americane din Bahrain. Explozii au fost raportate și în Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Qatar, unde sunt amplasate baze militare americane.

Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a susținut ulterior că strâmtoarea Hormuz rămâne deschisă pentru navigație, dar nu pentru navele aparținând „dușmanilor Iranului și aliaților lor”.

Conflictul ar putea avea implicații și dincolo de Orientul Mijlociu. Fostul ministru ucrainean de externe Pavlo Klimkin avertizează că războiul ar putea afecta livrările de armament către Ucraina, deoarece Statele Unite ar putea fi nevoite să își refacă propriile stocuri militare.

În același timp, tensiunile militare continuă să crească. Generalul american Dan Caine a avertizat că operațiunea împotriva Iranului nu va fi „o singură acțiune într-o singură noapte”, iar pierderile ar putea crește.