Ce trebuie să se întâmple în continuare pentru a pune capăt definitiv războiului din Gaza

Israelul și Hamas au căzut de acord zilele trecute asupra unui armistițiu pe termen nelimitat, în baza unui plan amplu prezentat săptămâna trecută de președintele american Donald Trump, care a declarat că va călători duminică în Egipt pentru a semna personal acordul, relatează YahooNews.

Palestinienii se întorc la casele lor după armistițiu FOTO profimedia

Prima fază a armistițiului- care este deja în desfășurare - prevede predarea ostaticilor israelieni rămași în Gaza în schimbul deținuților palestinieni. Țările mediatoare speră însă ca acordul să pună capăt definitiv războiului declanșat în urmă cu doi ani în urma atacului Hamas asupra Israelului, 7 octombrie 2023, în care au fost uciși 1.200 de oameni, iar aproximativ 250 de israelieni au fost luați ostatici. Armata israeliană a redus o mare parte din Fâșia Gaza la ruine și a ucis peste 67.000 de palestinieni, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza. Aproximativ 1.000 de soldați israelieni au murit în cursul ostilităților.

„Este pace adevărată în Orientul Mijlociu. Am pus capăt războiului din Gaza”, a declarat Trump joi. 

Însă pentru ca viziunea președintelui american să devină realitate, o serie de pași trebuie mai întâi să se concretizeze.

Pasul 1: Schimb de ostatici și prizonieri

După ce părțile au acceptat joi acordul de încetare a focului în Egipt, acesta a fost înaintat cabinetului israelian pentru aprobare formală. Aceasta a fost acordată vineri dimineață, ora locală, iar operațiunile militare au fost suspendate. SUA au verificat, de asemenea, că soldații israelieni s-au retras pe o „linie galbenă” convenită în Gaza, retragere în urma căreia Israelul controlează acum 53% din Gaza, potrivit unui purtător de cuvânt al prim-ministrului Benjamin Netanyahu.

Aceste evoluții au deschis o fereastră de 72 de ore pentru ca Hamas să returneze toți cei 20 de ostatici despre care se crede că sunt încă în viață (și să încerce totodată să predea cadavrele altor 28 de persoane care au murit în Gaza). 

Presupunând că Hamas își respectă partea din înțelegere până luni la prânz, ora locală, Israelul urmează să elibereze aproximativ 250 de prizonieri palestinieni care execută pedepse pe viață în închisorile israeliene, alături de 1.722 de persoane din Gaza care nu au fost implicate în atacurile din 7 octombrie. Unii prizonieri de profil înalt nu vor fi însă eliberați în cadrul acestui schimb. 

Ulterior, Hamas și Israelul vor continua schimbul de ostatici și prizonieri decedați în măsura în care rămășițele pot fi recuperate. Conform planului lui Trump, cadavrele a 15 locuitori din Gaza ar urma să fie returnate în schimbul rămășițelor israelienilor.

Pasul 2: Ajutorul umanitar

Ca parte a acordului, restricțiile privind livrarea de alimente, medicamente și alte ajutoare către Gaza vor fi ridicate. În august, experți susținuți de Națiunile Unite au anunțat pentru prima dată că o jumătate de milion de locuitori din Gaza se confruntă cu foamete și condiții „catastrofale” caracterizate de „înfometare, sărăcie și moarte”. Israelul a negat în repetate rânduri afirmațiile de înfometare și a insistat că nu a limitat ajutorul; în schimb, guvernul israelian a acuzat Hamas că fură ajutorul destinat civililor (ceea ce Hamas neagă). 

Este de așteaptat ca aproximativ 600 de camioane de ajutor umanitar să intre în Gaza zilnic, față de aproximativ 40-50 în timpul războiului.

„Acestea sunt camioane care tocmai au fost blocate, staționând în afara Gazei, gata să intre”, a declarat vineri pentru ABC News Joseph Belliveau, director executiv al ONG-ului MedGlobal. „În momentul în care vom primi aprobarea și vom putea trece, vom trimite aceste camioane, deoarece avem mare speranță că ONU și mulți alții vor face acest lucru.”

Înaltul oficial umanitar al Națiunilor Unite a declarat joi reporterilor că organizația are planuri de a livra alimente și alte provizii în primele 60 de zile de armistițiu.

Se așteaptă ca punctul de trecere Rafah cu Egiptul să se deschidă pe 14 octombrie, permițând astfel intrarea mai multor ajutoare sub supravegherea Uniunii Europene - și chiar permițând unor persoane să plece.

Pasul 3: Dezarmarea Hamas și retragerea armatei israeliene

Acordul actual de încetare a focului nu acoperă nimic dincolo de pașii unu și doi - ceea ce înseamnă că negociatorii vor trebui să stabilească detaliile postbelice la o dată ulterioară. Există numeroase potențiale puncte de blocaj. 

Însă planul lui Trump trasează o cale de urmat. Conform termenilor acestei propuneri, Hamas ar trebui să se dezarmeze, ceea ce gruparea a refuzat anterior, deoarece consideră „lupta armată ca o formă legitimă de rezistență împotriva controlului israelian asupra teritoriilor palestiniene”, potrivit New York Times. Publicația a relatat că mediatorii arabi au încredere că Hamas ar putea fi convinsă să „predea o parte din armele sale” dacă Trump „poate garanta că Israelul nu va relua luptele”.

Joi, ministrul israelian de externe, Gideon Saar, a declarat pentru Fox News că „nu avem nicio intenție de a relua războiul”, iar negociatorul-șef al Hamas, Khalil al-Hayya, a declarat că „a primit garanții de la mediatori și americani că războiul s-a încheiat pe termen nelimitat”.

„Acest lucru se va întâmpla fie pe cale diplomatică, în conformitate cu planul lui Trump, fie pe cale militară, prin mijloacele noastre”, a declarat Netanyahu sâmbăta trecută. „Acest lucru va fi realizat pe calea ușoară sau pe calea grea, dar se va face.”

Pe de altă parte, planul lui Trump prevede, de asemenea, retragerea Israelului din Gaza în trei etape. Prima etapă a avut deja loc; întrebarea este când - și dacă - Israelul va continua să se retragă. Presiunea continuă din partea lui Trump i-ar putea forța mâna lui Netanyahu, dar, deocamdată, președintele american nu a propus un calendar specific sau un set clar de condiții pentru retragere.  

Pasul 4: Guvernarea și securitatea enclavei

Viitorul Fâșiei Gaza este un alt semn de întrebare important. Cadrul schițat de SUA prevede că o „forță internațională temporară de stabilizare” ar trebui să se ocupe de securitate după război, însă unele relatări sugerează că liderii Hamas s-ar putea opune unei astfel de forță, chiar dacă ar implică state arabe și musulmane ca fiind o „nouă formă de ocupație ”. În același timp, este probabil ca Israelul să se opună condițiilor pe care majoritatea țărilor le vor impune participării lor: retragerea completă din Fâșia Gaza și un orizont politic pentru statul palestinian. 

Presupunând că securitatea va fi instaurată, cum va fi guvernată Gaza? Planul lui Trump prevede că un comitet palestinian tehnocrat va prelua conducerea de la Hamas. Atât Israelul, cât și Hamas par să fie de acord cu această idee. Însă Autoritatea Palestiniană, care a condus Gaza înaintea Hamas, așteaptă să i se acorde un rol - o schimbare pe care Israelul a refuzat mult timp să o ia în considerare. O altă întrebare importantă este: e dispusă Hamas să renunțe la orice fel de influență politică?