Ce s-a întâmplat cu loialii vechiului regim egiptean, la doi ani de la căderea lui Mubarak

Pentru adepţii teoriilor conspiraţioniste, noul Egipt pare a fi o victimă a unei glume colective: spre groaza multora, islamiştii sunt la putere, iar economia se află în impas. Şi, la fel ca înainte, există puţină transparenţă în justiţie şi în politică.

În urmă cu doi ani, când Hosni Mubarak a fost înlăturat de la putere, poporul se aştepta ca toţi cei din jurul său să fie arestaţi. Ceea ce îi irită pe foarte mulţi egipteni este nu numai faptul că reprezentanţii vechiului regim au scăpat de pedeapsa cu închisoarea, ci că ei duc vieţi pline de confort. Deşi unii au declarat că averea le-a fost confiscată şi că li s-a interzis să părăsească ţara, acest lucru nu este suficient pentru popor.

Mubarak şi cei doi fii ai săi sunt printre puţinele personalităţi remarcabile ale vechiului regim, care au fost arestate. Dar chiar şi ei ar putea fi achitaţi. Doar doi dintre cei 170 de ofiţeri de poliţie acuzaţi cu uciderea a peste 900 de protestatari în 2011 se află în spatele gratiilor, potrivit „The Washington Post“.

Printre cei achitaţi de acuzaţiile de corupţie se află şi pictorul Farouk Hosni, care a fost ministrul Culturii timp de 23 de ani, cât la conducerea ţării s-a aflat Hosni Mubarak.

Acum, el duce o viaţă liniştită: ascultă muzică clasică, pictează, urmăreşte îndeaproape evenimentele politice, dar nu îndrăzneşte să se implice. De asemenea, mulţi egipteni susţin că el nici măcar nu are dreptul să facă asta. „Într-un fel, simt că viaţa mea nu s-a schimbat“, a declarat el pentru “The Washington Post“.

Dar chiar şi elitele vechiului regim se consideră victime şi cred că au fost găsite drept ţapul ispăşitor al mişcării populare, nişte ţintele inocente ale maselor nemulţumite şi ignorante.

Foşti oficiali se declară inocenţi

„Toţi oamenii pe care i-am pedepsit înainte de Revoluţie au fost împotriva mea după Revoluţie“, a declarat Zahi Hawass, şeful Antichităţilor. El s-a plâns că a fost atacat de presă pentru că este faimos (fiind protagonistul unor documentare) şi că rivalii politici au plătit protestatarii pentru a scanda împotriva lui în stradă.

Criticii spun că Hawass a irosit banii publici, a furat artefacte arheologice şi a ajutat la strângerea de fonduri pentru activităţile caritabile private ale Primei Doamne. De asemenea, el a fost acuzat că a încercat să profite de faptul că a semnat o înţelegere cu „National Geographic“ pentru a servi ca explorator, primind suma de 200.000 de dolari pe an.

Cei de la „National Geographic“ au refuzat să divulge suma de bani care i-a fost oferită lui Hawass, deşi el a confirmat că este adevărat.

Anul trecut, şi el a fost achitat de toate acuzaţiile de corupţie.

În prezent, el evită să fie în atenţia publicului. „Nu sunt un om bogat. Merg cu taxiul pentru că şoferul meu este liber de la 3“, a adăugat el.

Un declin al ostilităţilor

Mulţi egipteni nu sunt convinşi de nevinovăţia lui Hawass şi a foştilor oficiali.

„Comparând aşteptările noastre cu ce s-a întâmplat, e acelaşi lucru ca atunci când afli că femeia de care eşti îndrăgostit este complet diferită de cum credeai tu că e“, a spus Mohamed el-Shennawy, un producător care se aştepta ca Mubarak şi loialii săi vor fi judecaţi şi chiar executaţi.

Chiar şi foştii parteneri ai lui Mubarak, aflaţi acum în spatele gratiilor, au un trai privilegiat, cu acces la televizor şi, o dată pe săptămână, la telefon mobil.  

Elitele vechiului regim sunt convinse că soarta a fost nedreaptă cu ei. „Egiptul este ţara mea. Cum au putut egiptenii să aleagă islamiştii Frăţiei Musulmane? Sunt nişte ţărani! Ei sunt prea mici ca să poată conduce Egiptul“, s-a revoltat un editor de ziar.

De când revoluţionarii liberali şi loialii lui Mubarak şi-au unit forţele pentru o cauză comună, unele grupări din opoziţie au slăbit ostilităţile faţă de cei din vechiul regim, în speranţa că vor obţine sprijinul lor împotriva Frăţiei Musulmane, la viitoarele alegeri parlamentare.

Heba Morayef de la organizaţia Human Rights Watch este de părere că egiptenii nu îl mai privesc cu atâta duşmănie pe Mubarak şi pe apropiaţii lui, după ce au trăit cu Mohamed Morsi, preşedintele susţinut de Frăţia Musulmană.