Ce rol joacă criminalitatea într-o lume globalizată

Misha Glenny a urmărit criminalitatea nu numai în Balcani, ci şi în Italia

Rusia s-a transformat într-un „stat criminal”, declară acum Bill Browder, odinioară unul dintre cei mai importanţi investitori străini. Şi ultima carte a jurnalistului britanic Misha Glenny, dezvăluie că cele mai mari greutăţi în demersul de cercetare a criminalităţii organizate le-a întâmpinat în Rusia în perioada în care Putin era tot mai încrezător în puterea lui.

Considerat o ameninţare pentru securitatea naţională a ţării, Bowder a fost expulzat din Rusia pe motiv că firmele sale ar fi făcut evaziune fiscală. Magnatul de la Hermitage Capital acuză însă autorităţile autorităţile ruse de abuzuri grave care au dus la moartea avocatului lui în acest caz. Acesta a fost ţinut în detenţie timp de un an, fără proces, şi i s-a refuzat orice asistenţă medicală.

Mai mult, după ce investitorul, care fusese mai mulţi ani de zile un apărător înfocat al regimului Putin, a părăsit ţara, asociaţi şi avocaţi ai săi au fost deţinuţi, bătuţi şi jefuiţi în Rusia, susţine Bowder.

„Atunci când Putin a venit la putere şi a anunţat că-i va îmblânzi pe oligarhi, am fost principalul susţinător al acestei idei. Apoi am înţeles că aceştia au fost înlocuiţi cu oameni din mediul criminalităţii organizate, poliţişti cu puteri nelimitate, care pot ruina vieţi, consfisca proprietăţi şi pot face orice vor. Rusia este un stat criminal acum", explică el, citat de BBC.

De ce Bulgaria, nu România?

Prezent la Bucureşti la Târgul Gaudeamus pentru lansarea ultimului său volum „Mc Mafia, Crime fără Frontiere"(Curtea Veche, Bucureşti, 2009), Misha Glenny, reputat jurnalist britanic, care a consiliat mai multe guverne europene şi pe cel american în chestiuni legate de Europa de Est şi a condus timp de trei ani de zile un ONG implicat în reconstrucţia Serbiei, Macedoniei şi a Kosovo, a vorbit despre criminalitatea din Balcani şi a ajuns la concluzia că există o legătură între criminalitatea din Macedonia, Bulgaria şi România.

El a ales să scrie despre criminalitatea oraganizată în Bulgaria, nu despre cea din România, dar spune că este „foarte interesat de ce se întâmplă acum în România mai ales că alegerile prezidenţiale sunt un moment foarte important şi toţi oamenii îşi pun întrebări: "Cine e în spatele candidaţilor, ce grupuri de interese?"

Întrebat deseori de ce nu scrie despre România, unde corupţia şi criminalitatea organizată sunt probleme acute, Glenny susţine că "dacă citiţi ce am scris despre Bulgaria şi Ucraina, veţi regăsi multe dintre caracteristicile României". În plus, la Sofia au loc 120 de execuţii publice ziua în amiaza mare, mai spune el.

În opinia sa, este foarte greu să spui "unde se termină legalitatea şi unde începe ilegalitatea". Pentru volumul „McMafia", el a mers pe toate continentele, mai puţin Australia, ca să se documenteze.

„Mi-a luat trei ani şi jumătate ca să scriu această carte", mărturiseşte el.

Ţara unde a întâmpinat cele mai mari greutăţi în demersul de cercetare a fost Rusia pentru că era perioada când Putin era tot mai încrezător în puterea lui iar regimul său era tot mai puţin cooperant.

Doar capitolul despre Nigeria a fost scris cu ajutorul unui intermediar iar în cazul României a fost ajutat de o româncă de la BBC. În rest, autorul s-a aventurat chiar şi în Columbia, pe terenul temutelor gherile FARC, cunoscute pentru răpirea de jurnalişti străini. În această operaţiune riscantă, singurul ajutor l-a primit de la jurnalişti locali.

Ca să ajungă la gangsteri, trebuia să depisteze şi să contacteze oameni din zona gri: avocaţi, poliţişti, jurnalişti şi oameni de afaceri care au legături cu lumea interlopă şi cu mediul criminalităţii organizate. „Există legături între zonele albe şi negre", arată jurnalistul britanic.

Misha Glenny critică aroganţa jurnaliştilor britanici, care se bazează numai pe surse de limbă engleză şi susţine că dacă citeşti şi colectezi informaţii în mai multe limbi, afli lucruri interesante şi poţi filtra mai bine pentru a păstra doar ce-i bun.

Criminalitatea, urmare a inegalităţilor

Ultimul său volum „McMafia" dezvăluie informaţii cutremurătoare despre existenţa, structura organizatorică şi diversele moduri de operare ale organizaţiilor mafiote care au împânzit lumea. În opinia sa, organismele de impunere a legii puternice şi bine echipate pentru a combate crima organizată(poliţia,aramată) sunt necesare dar nu suficiente.

Ele nu pot înlocui nevoia ca politicienii să abordeze marile inegalităţi structurale din economia globală, care hrănesc infracţionalitatea şi instabilitatea. Glenny consideră că deşi „creşterea rapidă a comerţului, a investiţiilor şi apariţia bogăţiei au devenit fenomene globale", „această bogăţie s-a răspândit extrem de neuniform iar supravieţuirea economică în tranziţie înseamnă de multe ori a pune mâna pe armă şi a lua în posesie orice bun necesar pentru a supravieţui".

Cartea, care are deja un impact extraordinar în toată lumea, conţine şi un capitol dedicat Canadei, care abordează comerţul cu „marihuana de calitate foarte bună, care poate fi vândută ca „un produs organic,foarte sănătos". Canadienii au fost surprinşi că se scrie despre Canada, dar apoi şi-au dat seama că nu se scrie de bine.

Glenny s-a referit şi la cazul criminalităţii chineze, greu de penetrat datorită barierelor lingvistice şi culturale.El dă ca exemplu reţelele criminale din Sao Paolo, Brazilia, care sunt inpenetrabile din cauza acestor probleme de limbă şi obieciuri.

„Boom-ul Chinei se bazează pe capacitatea antreprenorilor chinezi de a vinde tot mai multe bunuri pe orice piaţă nou-găsit. E mai ieftin să produci suvenirurile şi miniaturile care reprezintă piramidele în China şi să le transporţi apoi în Egipt în acele locaţii turistice", explică el.

Pe de altă parte şi Bulgaria şi România au devenit puncte de tranzit pentru muncitorii chinezi spre Uniunea Europeană. Jurnalistul observă faptul că sute de chinezi vin la Bucureşti, stau câteva săptămâni şi pleacă apoi în alte ţări membre UE. Este un efort continuu şi pentru antreprenorii chinezi de a crea noi reţele de distribuţie şi de a găsi noi pieţe - indiferent unde. Motto-ul modelului antreprenorial chinez este „Vindeţi! Vindeţi! Vindeţi!" iar 80% din bunurile comerciale din lume sunt produse în China.

Locul crimei organizate în globalizare

„Nu globalizarea în sine a stimulat creşterea spectaculoasă a crimei organizate, ci faptul ca pieţele globale sunt fie insuficient reglementate, în special în sectorul financiar, fie sunt prea reglementate, aşa cum se intâmplă în sectorul forţei de muncă si al agriculturii. În anii '90, am fost martorii naşterii unui sistem global de reglementare a pieţelor financiare, care a hrănit speranţa că mai există o şansă de a exercita un control strâns asupra economiei legale insuficient reglementate şi asupra economiei negre, care nu era câtuşi de puţin reglementată. De la intrarea în noul mileniu, ostilitatea Statelor Unite, incompetenţa Uniunii Europene, atitudinea cinică a Rusiei şi indiferenţa Japoniei s-au combinat cu ambiţiile de neoprit ale Chinei si Indiei pentru a asigura o nouă viaţă pentru corporaţiile globale şi pentru crima organizată transfrontalieră", afirmă Misha Glenny.

Odată cu extinderea mijloacelor de comunicare în masă, reţelele crimei organizate s-au sofisticat şi dezvoltat atât de rapid şi cu o aşa de mare amploare, încât în prezent şi-au schimbat traiectoria şi interferează din ce în ce mai făţiş cu toate straturile societăţii, penetrând şi cele mai înalte niveluri economice, politice şi de siguranţă naţională.