Ce aşteaptă saudiţii de la noul preşedinte al Egiptului

Riadul, îngrijorat de faptul că un reprezentant al Frăţiei Musulmane a ajuns în fruntea statului, este dispus să pompeze mai mulţi bani pentru a aduce Egiptul în sfera sa de influenţă şi pentru a împiedica o apropiere de Iran. 

Riadul şi-a pierdut unul dintre principalii aliaţi din regiune odată cu îndepărtarea de la putere a lui Hosni Mubarak, iar alte ţări din Golf se tem de apeluri la proteste din partea celulelor Frăţiei Musulmane din ţările lor. Noul preşedinte egiptean Mohamed Mursi caută deja să liniştească Arabia Saudită, unul dintre principalii sponsori financiari ai Egiptului. El a promis că revoluţia egipteană nu va fi exportată, şi-a reiterat angajamentul pentru securitatea statelor din Golf şi a făcut, nu întâmplător, prima sa vizită externă în calitate de preşedinte, în Arabia Saudită.

Mursi încearcă acum să câştige favoarea Riadului, chiar dacă saudiţii l-au preferat pe contracandidatul său Ahmed Shafiq. „Deşi există similitudini între ideologia Frăţiei Musulmane şi curentul islamic wahabit din Arabia Saudită, alegerea lui Mursi, ca islamist sunnit, prin alegeri democratice este o provocare pentru regimul autocratic de care conducătorii saudiţi se ţin cu dinţii”, scrie Foreign Policy. De frica unui scenariu egiptean şi a unei „Primăveri saudite”, familia regală a combinat pomparea de aproape 130 de miliarde de dolari cu trimiterea armatei în provinciile majoritar şiite pentru a înnăbuşi în faşă orice proteste.

De curând însă în provincia de est a ţării, majoritar şiită, au izbucnit proteste violente după ce un cleric şiit a fost arestat, iar doi demonstranţi au fost împuşcaţi.

Problema şiită le dădea bătăi de cap saudiţilor încă înainte de alegerea lui Morsi, pentru că aceştia se temeau că Iranul va exploata tranziţia egipteană. Mai ales că Egiptul şi-a menţinut relaţiile economice cu Teheranul, chiar în perioadele de degradare a relaţiei diplomatice. Faptul că Egiptul a aprobat în februarie tranzitul unor nave iraniene prin Canalul Suez, act interzis de Mubarak, şi că Morsi a manifestat o deschidere către Iran au întărit îngrijorarea Riadului.

Strategia saudiţilor

Ca urmare a acestor îngrijorări, Regatul foloseşte aceeşi strategie ca întotdeauna: inundă Egiptul cu petrodolari. Saudiţii au vărsat doar în luna iunie 1,5 miliarde de dolari către bugetul de stat egiptean, în condiţiile în care deficitul bugetar egiptean va fi anul acesta de 7,6%. În prezent, Arabia Saudită finanţează 2.300 de proiecte în Egipt şi are investiţii estimate între 12 şi 27 de miliarde de dolari în această ţară. Riadul a alocat Cairo-ului şi un credit de 750 de milioane de dolari pentru importurile de petrol şi încă 230 de milioane pentru o serie de proiecte legate de apă şi agricultură.  

De partea sa, Egiptul are mare nevoie de banii şi investiţiile saudite. În prezent, rata oficială a şomajului a atins 12,6% în ţară, iar peste 1,6 milioane de egipteni lucrează în Arabia Saudită şi trimit sume importante familiilor de acasă. Potrivit Băncii Centrale egiptene acest flux de remiteri s-a cifrat la 785 de milioane de dolari în 2006.

Şi comerţul dintre cele două ţări a atins un record de 1,2 miliarde de dolari în primul trimestru al anului 2012, cu exporturi egiptene către Arabia Saudită în valoare totală de 528 de milioane de dolari.

Chiar dacă Mohamed Mursi nu este tipul de preşedinte pe care şi l-au dorit pentru Egipt, saudiţii profită de problemele economiei egiptene şi de nevoia disperată a acesteia de lichidităţi pentru a aduce noul Egipt în sfera sa de influenţă.