Cât de reale sunt ameninţările lansate de Coreea de Nord

Ultimele sancţiuni aplicate de ONU împotriva Coreei de Nord au stârnit o reacţie furioasă din partea naţiunii comuniste. Phenianul a anunţat că anulează armistiţiul cu Seulul şi că pune capăt tuturor pactelor de neagresiune, după ce anterior ameninţase cu un atac nuclear preventiv asupra agresorilor.

BBC a examinat cât de mare este ameninţarea pe care nord-coreenii au lansat-o atât asupra Statelor Unite, cât şi asupra vecinilor de pe continentul asiatic.

Ameninţările din trecut ale nord-coreenilor

Coreea de Nord a apelat frecvent la ameninţări împotriva celor pe care îi percepe ca fiind duşmanii săi.

Ameninţarea din 1994 a unui negociator nord-coreean, de a transforma oraşul Seul într-o „mare de foc“, a creat panică şi i-a determinat pe sud-coreeni să se pregătească pentru un eventual atac.

După ce preşedintele american George Bush a spus în 2002 despre Coreea de Nord că se află pe ceea ce el a calificat drept „axa raului“ , Phenianul a anunţat că va „distruge agresorii fără milă“.

Şi în iunie anul trecut armata a avertizat că artileria este îndreptată către şapte grupuri de presă sud-coreene şi a ameninţat cu un „război sacru nemilos“.

De asemenea, de fiecare dată când conducerea Coreei de Sud se schimbă, ameninţările se înteţesc.

În timp ce mulţi observatori spun că aceste ameninţări sunt pentru intimidare, alţii avertizează cu privire la „tirania aştepărilor scăzute“ atunci când vine vorba de Coreea de Nord, deoarece aici au avut loc confruntări regionale serioase.

„Dacă urmăreşti presa nord-coreeană poţi observa utilizarea unui limbaj licenţios îndreptat spre Statele Unite, spre Coreea de Sud şi ocazional spre Japonia şi e greu de ştiut ce trebuie luat sau nu în serios. Însă atunci când priveşti la cele întâmplate, cum ar fi atacul din 2010 asupra insulei sud coreene, îţi dai seama că tot ce scria în presă erau, de fapt, avertizări“, a declarat pentru BBC profesorul John Delury de la Universitatea sud-coreeană Yonsei.

Interpretarea greşită a intenţiilor Phenianului şi neînţelegerea capacităţilor sale au blocat Statele Unite şi Coreea de Sud în această mlaştină nord-coreeană, este de părere profesorul.

Ameninţări reale sau dorinţă de armistiţiu?

Cea mai recentă avertizare cu privire la atacul nuclear preventiv a venit, mai degrabă, ca reacţie la exerciţiile militare comune dintre Statele Unite şi Coreea de Sud, decât la sancţiunile în sine.

„De fiecare dată când o naţiune ameninţă cu un atac nuclear preventiv, acest lucru reprezintă un motiv de îngrijorare. Coreea de Nord nu reprezintă o excepţie, mai ales că a trecut de la a acuza Statele Unite că-şi imaginează un stat nord-coreean ameninţător prin folosirea rachetelor balistice la promisiunea de a folosi aceste rachete pentru a ataca întreg continentul american“, a declarat Andrea Berger de la Institutul Serviciilor Regale din Londra.

Cu toate acestea, mulţi experţi cred că aceste ameninţări vin din dorinţa Coreei de Nord de a semna un tratat de pace cu Statele Unite.

„Există cazuri în care ameninţările sunt lansate tocmai pentru a ajunge pe radarul Casei Albe, care încearcă să ignore Coreea de Nord, considerând-o doar o chestiune politică. Nu ne puteţi învinge, nu vom renunţa, trebuie să vă ocupaţi de noi, acesta este mesajul Phenianului“, este de părere John Delury.

Cele mai recente ameninţări sunt considerate o „cacealma“, pentru că liderii nord-coreeni ştiu că un atac nuclear ar reprezenta, de fapt, un act de sinucidere, şi nu ar fi nici practic, ţinând cont de programul rudimentar al rachetei.

Reprezintă Statele Unite o ţintă reală?

Testele efectuate de Coreea de Sud asupra fragmentelor de rachetă lansată în decembrie de nord-coreeni au arătat că a ajuns la peste 10.000 de kilometri, Statele Unite fiind în raza de acţiune.

Cu toate acestea, există puţine dovezi că statul nord-coreean a dezvoltat un sistem de orientare suficient de avansat pentru a asigura o lovitură precisă, scrie BBC.

Capacitatea capitalei coreene Phenian de a efectua un atac nuclear asupra Statelor Unite este chiar mai puţin sigură, iar analiştii nu cred că s-a reuşit crearea un dispozitiv nuclear suficient de mic pentru a fi montat pe un focos.

Lansarea rachetei în decembrie a dovedit că statul nord-coreean are ceva ce poate lovi coastele americane, dar se spune că orice „funcţionare nucleară intercontinentală a rachetelor balistice este la cel puţin câţiva ani distanţă“, potrivit Institutului Internaţional pentru Studii Strategice.

Dar chiar dacă Nordul ar avea ceva dificultăţi în a lovi Statele Unite, ar putea viza foarte uşor interesele americane din regiune. Peste 28.000 de militari americani se află în baza din Coreea de Sud, iar alţi 40.000 în Japonia şi o vastă bază militară în Guam.

De altfel, SUA sunt obligate să apere Japonia în cazul unui eventual atac, conform alianţei de securitate semnate după cel de-Al Doilea Război Mondial dintre Washington şi Tokyo.

Washingtonul insistă că este „pe deplin capabil“ de a bloca orice atac îndreptat asupra lui sau asupra aliaţilor săi, în cazul în care nord-coreeni ar lansa o rachetă de atac.

Vecinii Coreei de Nord

De la încheierea războiului coreean, Phenianul şi-a demonstrat în mod repetat abilitatea de a-şi ataca vecinii şi interesele externe din regiune.

În 1967 au atacat şi au scufundat nava sud-coreeană Dangpo, omorând 39 de membri ai echipajului. A urmat apoi o perioadă relativ liniştită, între anii 1998 şi 2008, când Coreea de Sud a continuat o încercare de a construi relaţii mai strânse şi de a reduce tensiunile.

În martie 2010 nava de război sud-coreeană Cheonan a fost distrusă de o explozie, incidentul soldându-se cu moartea a 46 de navigatori. Coreea de Sud a declarat că singura explicaţie plauzibilă constă în faptul că nava a fost lovită de o torpilă nord-coreeană. Phenianul a negat însă acest lucru.

Şi în noiembrie anul acesta trupele nord-coreene au lansat un atac asupra insulei Yeonpyeong din Coreea de Sud. Doi marinari şi doi civili au fost omorâţi.

Coreea de Nord ar avea o armată de 1,1 milioane de soldaţi, dar echipamentul provine încă din era sovietică şi nu este într-o stare tocmai excelentă. Cu toate acestea, încă mai are artileria aliniată de-a lungul Zonei Demilitarizate, iar Seulul este o ţintă uşoară, conchide BBC.