Analiză Putin invadează mai mult decât Ucraina. Noul câmp de luptă este online, iar miza este suveranitatea democratică
0Noul câmp de luptă al lui Vladmir Putin s-a mutat online, iar miza este suveranitatea democratică a țărilor europene și nu numai, scriu într-un editorial pentru Politico Mark Gitenstein, Adrian Zuckerman și Jim Rosapepe, foști ambasadori ai SUA în România.
În 2024, președintele rus Vladimir Putin a lansat și o altă invazie în afara celei militare din Ucraina, una pentru care nu a avut nevoie de tancuri - și anume invazia pe rețelele de socializare cu prilejul alegerilor prezidențiale din România.
În ambele cazuri a eșuat, deocamdată. Dar agresiunea lui Putin continuă - atât pe front, cât și online, iar țintele ei predilecte sunt SUA împreună cu toți aliații săi.
O campanie continuă de bombardament în valoare de milioane de dolari - de la mesaje manipulatoare, la campanii de dezinformare pe scară largă - este în desfășurare pe rețelele de socializare. Ținta: alegătorii europeni. Toată această desfășurare de forțe face parte dintr-un nou tip de război împotriva democrației în care dispare necesitatea de a trimite tancuri pentru a răsturna fizic lideri nedoriți.
După ce a eșuat în campania sa militară de a captura Kievul și a suprima democrația ucraineană, practic învins de rezistența ucraineană, Putin a apelat la vechea strategie rusească, în continuarea tradiției sovietice: distrugerea democrațiilor occidentale din interior, prin sprijinirea și cultivarea candidaților pro-Rusia.
Noile arme în noul război: TikTok, Telegram și alte rețele de socializare
Tributar rădăcinilor sale în KGB, Putin mizează pe manipularea opiniei publice - și, în acest sens, candidați pro-ruși îndatorați propagandei câștigătoare sunt uneltele ideale.
Alegerile prezidențiale din România din 2024 sunt un exemplu grăitor al acestei realități sinistre. Putin a investit milioane de dolari pentru a alege un președinte pro-rus în România.
Metoda sa: infiltrarea alegerilor, susținerea candidaților cu înclinații autoritare și manipularea platformelor digitale pentru a distorsiona percepția publică. Rezultatul: Rusia l-a scos din anonimat pe candidatul Călin Georgescu. În doar două săptămâni, acesta a obținut 21% din voturi, spre stupoarea celor 15 contracandidați.
Într-o sfidare față de bunul simț, fapte și lege, Georgescu a susținut că nu a primit donații și nu a cheltuit nimic pentru campania electorală. În schimb, a avut un donator în persoana lui Putin, care a girat un veritabil Blitzkrieg pe rețelele de socializare. Într-un cadru mai larg, o reușită ar fi însemnat și subminarea intereselor de securitate ale SUA, NATO și UE.
Dar autoritățile din România au intervenit la timp, pe baza dovezilor privind încălcări grave ale legii electorale și ingerințe străine - astfel că alegerile au fost reluate de la zero. Prezența la vot în turul decisiv a fost istorică: aproape 65%, un răspuns care a arătat luciditate, curaj și un angajament ferm față de calea democratică și NATO. Candidatul pro-democrație a câștigat cu o marjă decisivă de 54% la 46%.
„Am fost martori la ascensiunea cu succes a României de la dictatura impusă de Rusia la libertate, precum și integrarea cu restul Europei în UE și alianța cu SUA via NATO”, amintesc cei trei foști ambasadori că au pledat înainte de alegeri într-o scrisoare deschisă, semnată de un grup bipartizan format din șapte foști ambasadori ai SUA în România.
Alegerea românilor a fost una istorică, iar miza, cât se poate de limpede: „Sub Putin, Rusia a pornit din nou în marș. Mai întâi invadând Ucraina. Va fi România următoarea sa țintă, așa cum a fost a lui Stalin?... Românii se confruntă cu o alegere istorică clară: dominația Rusiei sau propriul viitor al alianței cu America în NATO.”
„Eforturile lui Putin în România au eșuat în cele din urmă lamentabil, însă ar fi putut produce pagube reale. Din fericire, instituțiile și vocile democratice ale țării au refuzat să se lase intimidate de ultimele sale tactici. Și îi încurajăm acum pe alții să ridice vocea pentru a contracara tentativele lui Putin de a decapita democrația la urne”, scriu autorii.
Cei trei foști ambasadori reamintesc mesajul președintelui SUA, Donald Trump, după victoria lui Nicușor Dan în cursa prezidențială.
SUA „vor consolida legăturile noastre cu România, va sprijini parteneriatul nostru militar și va promova și apăra interesele economice și de securitate ale Americii în străinătate”, a scris Trump anunțând viitorul ambasador al SUA în România, Darryl Nirenberg.
Pe de altă parte, o altă realitate este că multe voci, inclusiv din SUA, arată apropiere de Putin și susțin candidații pro-ruși, subminând securitatea SUA și a altor aliați democratici.
De pildă, protejatul lui Elon Musk, Mario Nawfal, a fost la Moscova în luna mai, în timp ce tatăl miliardarului din domeniul tehnologiei, Elon Musk, și controversații comentatori americani de dreapta, Jackson Hinkle și Alex Jones, au participat la forumul Future 2050 de la Moscova în iunie.
România a câștigat bătălia, dar pericolul nu a trecut: Putin își duce mai departe războiul împotriva democrației și alte țări ar putea intra curând în vizorul său. Numeroase țări europene vor avea alegeri în toamnă, între care Moldova, Estonia, Georgia, Olanda și Republica Cehă.
În acest context, lecția României este o pildă importantă: lupta pentru democrație se extinde în spațiul cibernetic, astfel că tacticile de invazie ale lui Putin trebuie dejucate și acolo, iar cea mai bună apărare împotriva propagandei este adevărul.
Se încarcă comentariile...
