Analiză DW: Riscă Iordania să devină următoarea ţară prinsă în vâltoarea conflictelor din Orientul Mijlociu?

În ultimele luni s-a confruntat cu revolte sociale care militau pentru adoptarea reformelor. Dorinţele protestatarilor sunt fireşti şi privesc probleme precum corupţia, locurile de muncă sau măsurile de austeritate.

Pentru puterile din Occident, monarhia iordaniană reprezintă ancora stabilităţii din Orientul Mijlociu. Cum revoltele continuă să cuprindă o ţară arabă după alta, importanţa diplomatică a Iordaniei începe să crească. Regatul Haşemit al Iordaniei este singurul stat arab care are un ambasador trimis la Israel, punct de mare importanţă, având în vedere populaţia palestiniană mare din Iordania.

Dar Iordania este unică şi din alt punct de vedere: sub conducerea regelui Abdullah al II-lea, a reuşit să învingă Primăvara Arabă. Iar asta în ciuda sutelor de demonstraţii naţionale din ultimul timp, a situaţiei politice incerte marcate prin schimbarea a cinci prim-miniştri pe durata a doi ani şi a violenţelor de la graniţa cu Siria, din cauza cărora 200.000 de sirieni s-au refugiat în Iordania.

În urmă cu un an, lucrurile stăteau diferit în Amman, capitala Iordaniei. La vremea aceea, Regele a vorbit populaţiei despre situaţia instabilă în care se află ţara şi a promis adoptarea unor reforme democratice cu scopul de a alunga orice tentative ale atacurilor rebele.

Luna aceasta, Abdullah a anunţat reprogramarea alegerilor parlamentare pe data de 23 ianuarie, decizie ce a revoltat opoziţia.

În ciuda unor probleme economice cu care se confruntă ţara şi a ameninţărilor venite din Siria, atmosfera în ţară este destul de liniştită, dă asigurări Hasan Momani, directorul Centrului Regional pentru Prevenirea Conflictelor din cadrul Institutului Diplomatic Iordanian.

„Ne aflăm într-o situaţie critică, dar risc şi pericol există pretutindeni. Nu consider că Iordania se îndreaptă spre instabilitate“ , a declarat el pentru „Deutsche Welle“. „Dacă ne analizăm poziţia geo-politică, vom vedea că suntem presaţi, că ne situăm undeva la mijloc. Cu toate acestea, în prezent există foarte puţine acte de violenţă în Iordania.“

Pastila otrăvită

Abdullah se bucură de sprijinul Israelului, Arabiei Saudite, a Statelor Unite şi al Uniunii Europene. Se pare că pentru menţinerea stabilităţii regionale aceste puteri internaţionale doresc crearea unor reforme constituţionale prin care Parlamentul să fie învestit cu mai multă putere.

Statele menţionate sprijină Iordania, de obicei, prin acordarea unor sume de bani cu scopul de a restabili economia. În 2011, Arabia Saudită a oferit 1,4 milioane de dolari.

În august, ţara a împrumutat 2,05 milioane de dolari de la Fondul Monetar Internaţional.

„Există, însă, şi dezavantaje“, declară pentru DW Julien Barnes-Dacey, membru al Consiliului European pentru Relaţii Internaţionale. Acesta consideră că situaţia instabilă din Iordania este accentuată de implicarea întregii comunităţi internaţionale. „Sunt tensiuni de ordin politic şi economic care pot cauza diverse conflicte. Atâta timp cât sunt administraţi bani, autorităţile iordaniene nu simt nevoia de a comunica adevăratele probleme cu care se confruntă.

„De doi ani, ţările europene au condiţionat acordarea sprijinului de promisiunea Regelui că îşi va schimba politica. Eu nu cred că asta se va întâmpla“, a adăugat Dacey.

Hasan Momani susţine, însă, că în aceşti doi ani au avut loc multe schimbări precum crearea unei comisii electorale independente sau a Curţii Constituţionale. De asemenea, el a explicat că aceste reforme sunt produse prin săvârşirea unor paşi mărunţi.

„Regele Abdullah a susţinut cu vehemenţă că reformele vor fi adoptate gradual. Nu vrem să ne confruntăm cu o situaţie haotică. Avem nevoie de o tranziţie treptată, care să primească acceptul tuturor. “

Nu la fel de stabilă precum pare

Statul nu a avut nicio tentativă de a suprima demonstraţiile, ceea ce a ţinut ţara departe de atenţia internaţională.

În ultimele luni s-a confruntat cu revolte sociale care militau pentru adoptarea reformelor. Dorinţele protestatarilor sunt fireşti şi privesc probleme precum corupţia, locurile de muncă sau măsurile de austeritate.

Teama de Frăţia Musulmană

Puterile occidentale, precum şi monarhiile arabe, se tem însă că democratizarea Orientului Mijlociu va permite Frăţiei Musulmane să preia puterea. Barnes-Dacey afirmă, însă, că această organizaţie, precum şi Frontul Acţiunii Islamice, sunt maşini politice foarte bine organizate, care beneficiază de sprijinul ţării. Aşa că ele nu pot fi suprimate, având în vedere că reprezintă un spectru al opiniei publice.

De asemenea, opoziţia iordaniană este mai mult decât o simplă mişcare islamistă.

În prezent, nu există riscul ca Iordania să intre într-un colaps. Sistemul monarhic se bucură de popularitate, iar protestatarii doresc adoparea unor reforme, şi nu revoluţie, conchid jurnaliştii de la DW.