Acord la COP29. Țările în curs de dezvoltare primesc 300 de miliarde de dolari anual pentru combaterea schimbărilor climatice. Reacții amestecate

Azerbaidjan, care deține președinția COP29, a anunţat duminică acordul asupra Obiectivului de finanţare de la Baku (BFG), constând într-un angajament de a direcţiona 1,3 trilioane de dolari din finanţarea combaterii schimbărilor climatice către ţările în curs de dezvoltare în fiecare an. Este o creştere semnificativă faţă de obiectivul anterior de finanţare climatică de 100 de miliarde de dolari şi va debloca un nou val de investiţii globale, transmite AZERTAC.

COP26 s-a încheiat duminică cu un acord care a suscitat reacții amestecate FOTO PROFIMEDIA

Obiectivul financiar de la Baku - o ţintă pentru ţările dezvoltate, care trebuie să mobilizeze cel puţin 300 de miliarde de dolari anual pentru ţările în curs de dezvoltare reprezintă o creştere cu 50 de miliarde de dolari faţă de proiectul de text anterior şi este rezultatul a 48 de ore de diplomaţie intensă din partea preşedinţiei COP29, potrivit Agerpres. 

Negocierile ar fi trebuit să se încheie vineri, dar s-au prelungit, reprezentanţii a aproape 200 de ţări străduindu-se să ajungă la un consens. Discuţiile au fost întrerupte sâmbătă, când unele ţări în curs de dezvoltare şi naţiuni insulare au plecat frustrate.

Este este piesa centrală a unui pachet de acorduri privind  progrese în cadrul tuturor pilonilor climatici, în vederea îndeplinirii unora dintre cele mai complexe şi controversate sarcini din cadrul acţiunii multilaterale privind clima, aceea de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius.

Acest angajament financiar al ţărilor europene, Statelor Unite, Canadei, Australiei, Japoniei şi Noii Zeelande, sub egida ONU, constă în creşterea împrumuturilor şi a subvenţiilor anuale acordate ţărilor în curs de dezvoltare de la 100 de miliarde de dolari în prezent la „cel puţin 300 de miliarde de dolari" până în 2035.

Aceşti bani vor trebui să fie folosiţi pentru adaptarea la inundaţii, valuri de căldură şi secetă. Dar şi pentru a investi în energie cu emisii reduse de carbon, în loc ca statele sărace să îşi dezvolte economiile prin arderea cărbunelui şi a petrolului, aşa cum au făcut ţările occidentale timp de peste un secol.

Conform textului, contribuţia ţărilor bogate provine din fondurile lor publice, completate de investiţii private pe care le mobilizează sau garantează, sau din „surse alternative”, ceea ce înseamnă posibile taxe globale, care sunt încă în curs de examinare (pe averi mari, aviaţie sau transport maritim), relatează AFP.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a exprimat sentimente amestecate cu privire la acordul privind finanţarea combaterii schimbărilor climatice, încheiat duminică dimineaţă în Azerbaidjan.

„Am sperat la un rezultat mai ambiţios - atât din punct de vedere financiar, cât şi în ceea ce priveşte atenuarea - pentru a face faţă marii provocări cu care ne confruntăm”, a declarat el într-un comunicat, făcând apel la guverne să considere acest acord drept „o fundaţie - pe care să construiască”.

Acordul „trebuie respectat în întregime şi la timp”, a declarat Guterres. Angajamentele trebuie să fie transformate rapid în numerar. Toate ţările trebuie să colaboreze pentru a se asigura că această nouă ţintă este atinsă.

Comisarul european responsabil pentru negocierile privind clima, Wopke Hoekstram a salutat „începutul unei noi ere” pentru finanţarea combaterii schimbărilor climatice. „Am lucrat din greu cu voi toţi pentru a ne asigura că există mult mai mulţi bani pe masă. Triplăm obiectivul de 100 de miliarde şi credem că este ambiţios. Este necesar, este realist şi este realizabil”, a declarat Hoekstram.

Alţii au criticat naţiunile bogate pentru că nu au făcut mai mult şi au criticat gazda pentru că s-a grăbit să aprobe planul controversat.

„Regret să spun că acest document nu este altceva decât o iluzie optică”, a declarat reprezentanta delegaţiei indiene, Chandni Raina, la sesiunea de închidere a summitului, la câteva minute după ce acordul a fost aprobat. „În opinia noastră, acest lucru nu va aborda enormitatea provocării cu care ne confruntăm cu toţii. Prin urmare, ne opunem adoptării acestui document”, a spus ea, citată de Reuters.

„Un angajament prea slab”

Cele mai sărace ţări ale lumii şi insulele din Pacific, Caraibe şi Africa au cerut o sumă cel puţin dublă. 

"Nicio ţară nu a obţinut tot ce şi-a dorit, iar noi părăsim Baku cu un munte de muncă de făcut. Prin urmare, nu este momentul să ne revendicăm victoria", a declarat Simon Stiell, secretarul executiv al Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice.

Finanţarea promisă până în 2035 "este prea slabă, prea tardivă şi prea ambiguă", a spus negociatorul-şef al grupului african, kenyianul Ali Mohamed.

„Părăsim Baku ştiind că am făcut progrese în unele domenii, dar că ceea ce am realizat este departe de ceea ce am sperat”.

Omologul său din Malawi, care reprezintă cele mai sărace 45 de ţări de pe planetă, Evans Njewa, a denunţat acordul ca fiind „lipsit de ambiţie”.

„Suma propusă este jalnic de mică. Este derizorie", a denunţat delegata indiană Chandni Raina.

Reacţiile diferite la acordul la care au ajuns duminică dimineaţă ţările care au participat la summitul climatic de la Baku demonstrează momentul dificil prin care trec relaţiile internaţionale, inclusiv în domeniul mediului, potrivit experţilor consultaţi.

Ministrul columbian al Mediului şi Dezvoltării, Susana Muhamad, a precizat acest lucru în declaraţii pentru EFE: „Aceasta a fost o COP în care au prevalat tot felul de interese geopolitice, cu excepţia climei, şi din acest motiv, o parte din rezultat este şi cel mai modest obiectiv de finanţare care a putut fi atins”.

Micile state insulare au deplâns "lipsa de voinţă de a răspunde nevoilor ţărilor în curs de dezvoltare vulnerabile", după cum s-a exprimat Cedric Schuster din Samoa, care a fost încă o dată dezamăgit de procesul multilateral de la COP29.

Reacțiile SUA, Europei și ale altor state ale lumii

Joe Biden a salutat acordul drept un "pas important" în lupta împotriva încălzirii globale. Şi "deşi unii încearcă să nege sau să întârzie revoluţia energiei curate (...) nimeni nu poate da înapoi - nimeni", a subliniat preşedintele american în exerciţiu, într-o aparentă referire la atitudinea climato-sceptică a succesorului său, Donald Trump.

Din punctul de vedere al Franţei, textul adoptat la COP29 este "dezamăgitor" şi "nu se situează la înălţimea provocărilor", a subliniat ministrul francez pentru Tranziţie Ecologică, Agnes Pannier-Runacher. Ea a regretat "o lipsă de leadership din partea preşedinţiei azere".

Comisarul european responsabil cu negocierile privind clima, Wopke Hoekstra, şi-a exprimat regretul: europenii ar fi dorit "să vadă mai multă ambiţie" în ceea ce priveşte reducerea gazelor cu efect de seră în toate ţările. Amânarea acestei dezbateri până anul viitor "este un eşec", a declarat Kevin Magron, ambasadorul francez pentru climă.

Baku a fost o "experienţă dureroasă", a declarat Marina Silva, ministrul mediului din Brazilia, ţara care va găzdui următoarea COP, programată peste un an.

Un alt eşec: unul dintre celelalte texte planificate pentru adoptare la Baku, care ar fi trebuit să aprofundeze ieşirea omenirii din era combustibililor fosili, o iniţiativă lansată de COP28 de la Dubai, nu a putut fi adoptat.

"Oamenii se îndoiau că Azerbaidjanul ar putea reuşi. Se îndoiau că toată lumea ar putea să se pună de acord. Au greşit în ambele puncte", a declarat totuşi în încheierea conferinţei preşedintele COP29, Mukhtar Babayev, ministru şi fost director executiv al companiei naţionale de petrol din această ţară, Socar.

În cele două săptămâni ale reuniunilor din Azerbaidjan, furtunile au ucis oameni din Filipine până în Honduras, Spania îşi "pansează încă rănile" după inundaţiile devastatoare din Valencia, iar Ecuadorul a declarat stare de urgenţă naţională din cauza secetei şi a incendiilor.

Dezamăgirea privind acordul de la COP29 era deja anticipată de mai multe zile, ceea ce nu a atenuat însă reacţiile ONG-urilor, majoritatea fiind negative.

"Rezultatul oferă speranţe false celor care suportă deja greul dezastrelor climatice", a declarat Harjeet Singh, militant pentru un tratat de neproliferare a combustibililor fosili.

Acordul de la Baku "nu este atât de ambiţios pe cât cere momentul", a declarat Laurence Tubiana, arhitectul Acordului de la Paris, care a remarcat totuşi un motiv de satisfacţie: "multilateralismul este viu şi mai necesar ca niciodată".