Vremea extremă din Europa ar putea scumpi alimentele. Temperaturi de peste 33 de grade în Ţara lui Moş Crăciun
0Nordul Europei se confruntă cu o secetă severă, în timp ce în sud a căzut o cantitatea prea mare de precipitaţii, afectând recoltele. Ca urmare, industria alimentară prelucrătoare se va confrunta cu o lipsă serioasă de materie primă în perioada următoare, fapt ce ar putea să se reflecte în preţuri, spun specialiştii.
Ţările din nordul Europei sunt afectate în ultimele zile de un val neobişnuit de căldură, temperaturile înregistrate situându-se peste valorile medii obişnuite pentru această perioadă, condiţii ce amplifică seceta şi riscul de incendii. În schimb, în zona Europei centrale şi de Est, furtunile şi ploile au adus inundaţii. Toate acestea au afectat fermierii, iar specialiştii se aşteaptă la creşterea preţului la alimente.
Claire Nullis, purtător de cuvânt al Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM), a declarat într-o conferinţă de presă că temperaturile înregistrate în ţările scandinave au depăşit cu până la zece grade Celsius valorile obişnuite pentru această perioadă a anului.
„Chiar şi la latitudini apropiate de cercul polar temperaturile au depăşit în ultimele zile 30 de grade Celsius, ceea ce este destul de extraordinary“, a afirmat Nullis.
Peste 33 de grade în ţara lui Moş Crăciun
Purtătorul de cuvânt a dat ca exemplu Laponia, un loc caracterizat de prezenţa zăpezii şi a frigului, unde temperatura a ajuns la 33 de grade Celsius. De asemenea, în diverse zone din nordul Norvegiei mercurul din termometre a urcat peste 30 de grade Celsius.
Potrivit purtătorului de cuvânt, temperaturile extreme vor prelungi seceta cu care aceste ţări se confruntă încă din luna mai, „ceea ce poate avea un impact important asupra agriculturii şi a riscului de incendii“.
Monitorul european al secetei a cartografiat zonele afectate de secetă din Europa. Diferenţele sunt clare. Nordul se confruntă cu o secetă severă, în timp ce în sud a căzut o cantitatea prea mare de precipitaţii, iar situaţia nu se va îmbunătăţi. Agricultorii europeni afectaţi de secetă încearcă să-şi irige culturile, dar în numeroase zone autorităţile locale sau naţionale au interzis utilizarea apei de suprafaţă în alte scopuri decât potabil. Astfel de măsuri au un impact direct asupra culturilor şi în acest an, chiar şi în cazurile în care irigarea a fost posibilă, echipamentele de irigare nu au putut face faţă pierderii prin evaporare apei, agravată de vânturile uscate din nord-est.
Incendii de amploare în Suedia. Fermierii îşi sacrifică animalele
În prezent, Suedia este ţara cea mai afectată de incendii de amploare, până aproape de cercul polar, iar fumul generat de acestea este vizibil din spaţiu, conform OMM. Comisia Europeană a anunţat sâmbătă că va furniza asistenţă suplimentară Suediei, în timp ce această ţară continuă să se confrunte cu zeci de incendii necontrolate pe o suprafaţă ce se întinde pe sute de hectare.
Din cauza unei secete fără precedent, mulţi fermieri suedezi sunt nevoiţi să sacrifice animalele la abator pentru că nu mai au fân cu care să le hrănească, informează AFP.
O mare parte a Suediei, precum şi statele vecine Danemarca, sudul Norvegiei şi nordul Finlandei, înregistrează în prezent o perioadă de călduri extreme, care potrivit prognozelor meteo nu se va opri prea curând.
Letonia a declarat stare de catastrofă naturală
Letonia s-a confruntat, în decursul ultimelor luni, cu o secetă prelungită, care a determinat autorităţile să declare stare de catastrofă naturală în sectorul agricol.
După decretarea stării de calamitate agricolă, băncile vor trebui să se abţină să îi pună pe agricultori în dificultate şi le vor permite să îşi continue proiectele de dezvoltare, pentru a putea să încaseze subvenţiile acordate de Uniunea Europeană.
Seceta a afectat recoltele şi în Germania
Gerald Dohme, secretar general adjunct al Uniunii Ţăranilor Germani , spune că din cauza din cauza secetei care afectează Germania, recolta de cereale va fi de numai 41 de milioane de tone. Prognoza pentru acest an este cu 4,5 milioane de tone mai redusă decât recolta de anul trecut, şi ea una slabă, dar care a însumat 45,5 milioane de tone de cereale. În ultimii cinci ani, recolta medie a fost de 47,9 milioane de tone.
Afectată de secetă este şi zootehnia, fiindcă nutreţurile, fânul şi porumbul sunt pe sfârşite la unele ferme. Aceasta constituie o mare problemă, fiindcă în unele regiuni a fost nevoie de o recoltare prematură a cerealelor pentru hrana vitelor, după cum a precizat Dohme. Soarele a avut în primăvară şi vară o intensitate diferită în regiunile germane, astfel că nordul şi estul ţării sunt cele mai afectate de secetă. „Ciudat este că există ferme care au informat despre pierderi ca urmare a secetei, în timp ce alţi agricultori, aflaţi la doar doi kilometri depărtare, au raportat pierderi ca urmare a averselor abundente“, a mai adăugat responsabilul.
Situaţia nu este prea diferită nici în Olanda. Iris Bouwers, un fermier de 25 de ani, a declarat că vara aceasta a fost o „catastrofă“ pentru ferma ei. „Familiile mai în vârstă din jurul meu compară acest an cu 1976“, a spus ea. „Tatăl meu nu-şi mai aminteşte o secetă ca asta“.
Bouwerses se aşteaptă să piardă 100.000 de euro în acest an după o scădere cu 30% a culturii de cartofi. După ce a investit pe timpul iernii într-un stabilizator, familia nu are economii pentru a acoperi pierderea. Întrebată ce va face, Bouwers a răspuns:„Speranţă şi rugăciune. Nu mai pot face nimic“. Situaţia este şi mai gravă în Polonia, Belarus şi Republica Cehă.
Observatorul european al secetei a descris seceta drept „o anomalie extinsă şi severă“ care afectează Scandinavia, Scoţia, Irlanda, statele baltice, Ţările de Jos şi nordul Germaniei.
În partea de sud şi de est a Europei, culturile au fost afectate de ploi excesive şi de grindină puternică, urmate de secetă la începutul lunii iulie. Iarna a durat mai mult decât în mod normal şi primăvara a fost foarte umedă, ducând la întârzieri în plantare şi însămânţare, fapt ce a dus la recolte mai mici. Ca urmare, industria alimentară prelucrătoare se va confrunta cu o lipsă serioasă de materie primă în perioada următoare, la toate legumele, fapt ce ar putea să se reflecte în preţuri, spun specialiştii.