„Vom opri mașina de război a Rusiei”. Ucraina anunță intensificarea atacurilor „în adâncime” după lovitura de la Novorossiisk

Ministrul interimar al Apărării din Ucraina, ^{Evgheni Hm}ara, a numit „unic” atacul executat de Forțele de Apărare asupra bazei navale ruse de la Novorossiisk, subliniind că operațiunea a demonstrat capacitatea Kievului de a combina eficient rachete, drone reactive și drone navale. Oficialul a promis intensificarea loviturilor în adâncime asupra Rusiei. Pe fondul acestor evoluții, un nou studiu arată că rușii nu mai speră la un final rapid al războiului, deși sprijinul pentru obiectivele militare ale Kremlinului rămâne, în continuare, dominant în spațiul public regional.

Evghenii Hmara, ministrul interimar al Apărării din Ucraina/FOTO:X

Forțele de Apărare ale Ucrainei vor „opri mașina de război rusă”, a declarat Evghenii Hmara, ministrul interimar al Apărării, comentând atacul executat de armata ucraineană asupra orașului Novorossiisk, pe care îl consideră o operațiune unică. Potrivit șefului interimar al Ministerului Apărării, atacul a arătat că Rusia este neputincioasă în fața acțiunii sincronizate a mijloacelor de lovire ucrainene.

„Vom opri mașina de război a Rusiei — vom distruge infrastructura, flota, logistica, obiectivele din sectorul energetic și companiile care susțin războiul împotriva Ucrainei. Operațiunea noastră de la Novorossiisk a fost una unică. Atacul combinat a fost executat cu rachete, drone reactive și drone navale fără pilot”, a declarat acesta. „... Este rezultatul eforturilor comune și al sinergiei tot mai puternice din cadrul Forțelor de Apărare.”

În prezent, una dintre prioritățile Ucrainei este intensificarea loviturilor de tip „deep strike” (în profunzime) asupra teritoriului rusesc. Hmara a promis că, împreună cu comandantul-șef Mihailo Drapatîi, Statul-Major General, Forțele pentru Sisteme Fără Pilot, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și alte structuri ale Forțelor de Apărare, precum și cu producătorii de armament, vor continua să intensifice această presiune.

În noaptea de 12 august, Forțele de Apărare ale Ucrainei au lovit baza navală militară de la Novorossiisk, care, din toamna anului 2023, reprezenta ultimul bastion al flotei ruse la Marea Neagră. În urma atacului, cele mai mari două terminale ale Rusiei din zonă și-au întrerupt activitatea, fiind confirmate lovituri asupra unor poziții de apărare antiaeriană, dane și altă infrastructură. Analiștii OSINT descriu această operațiune drept cea mai reușită și de cea mai mare amploare de până acum, adăugând că printre țintele afectate s-ar putea număra și fregatele „Admiral Makarov” și „Admiral Essen” (în zona instalațiilor de lansare), dragorul „Viktor Cerokov”, o navă de patrulare, precum și o navă de recunoaștere și una de transport marfă.

Cum se schimbă atitudinea față de „operațiunea militară specială” în regiunile Rusiei

Războiul a devenit parte din viața de zi cu zi a rușilor. Societatea rusă nu are o viziune unitară asupra modului în care ar trebui să se încheie războiul împotriva Ucrainei. O parte a publicului favorabil războiului continuă să ceară „victoria” și îndeplinirea obiectivelor declarate de Kremlin. Alții își doresc încetarea luptelor, întoarcerea militarilor acasă și revenirea la o viață normală. În același timp, aproape toți pornesc de la premisa că războiul nu se va încheia rapid.

Acest lucru reiese dintr-o monitorizare a comunităților regionale ruse, realizată de organizația civică Join Ukraine. În perioada 27 iulie – 2 august 2026, analiștii au examinat 536 de grupuri de pe rețeaua VKontakte și 428 de canale Telegram. Monitorizarea a acoperit toate regiunile Rusiei, precum și teritoriile ocupate ale Ucrainei.

Pentru publicul din regiunile Rusiei, continuarea războiului se resimte deja în viața cotidiană — prin recrutarea de contractați, plățile acordate militarilor și familiilor acestora, facilitățile oferite veteranilor „operațiunii militare speciale”, discuțiile despre o nouă mobilizare, atacurile cu drone, alertele aeriene și consecințele economice.

Cea mai vizibilă schimbare de atitudine față de război se observă în regiunile în care conflictul se resimte direct. În regiunea Perm, discursul public s-a schimbat după atacurile repetate începute în luna mai. În regiunea Samara, loviturile asupra orașelor Samara, Sizran, Novokuibîșevsk și Toliatti au provocat panică și au generat comentarii prin care se cerea încheierea războiului. În regiunea Kemerovo, starea de spirit a fost influențată de atacurile cu drone din regiunea vecină Omsk și de pregătirea adăposturilor.

Decalaj între scenariul dorit și cel considerat probabil

Cercetătorii constată un decalaj între scenariul dorit și cel considerat probabil. O parte dintre ruși își doresc încheierea războiului, dar consideră că acest lucru nu se va întâmpla în viitorul apropiat. În aceste discuții lipsește, adesea, un scenariu concret de încheiere a conflictului — se vorbește, mai degrabă, despre oprirea atacurilor, întoarcerea militarilor acasă și revenirea la o viață obișnuită.

Un alt scenariu vehiculat este cel al înghețării conflictului sau al unei înțelegeri negociate. Acesta este discutat, în special, de ruși obosiți de război și de consecințele sale. În același timp, publicul favorabil războiului continuă să ceară „victoria”. Pentru aceștia, înghețarea conflictului sau un compromis sunt inacceptabile, iar pierderile sunt justificate prin necesitatea de a „duce lucrurile până la capăt”.

Rușii critică, de asemenea, autoritățile federale, însă din motive diferite. Unii acuză conducerea țării că războiul nu s-a încheiat încă. Alții o critică pentru lipsa de fermitate și incapacitatea de a obține mai rapid „victoria”.

Poziția oficială a Moscovei rămâne neschimbată

Pe parcursul lunii iulie, Kremlinul nu a arătat nicio disponibilitate de a renunța la condițiile impuse de Vladimir Putin, printre care: retragerea trupelor ucrainene din patru regiuni ale țării, renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO, statutul de neutralitate, „demilitarizarea”, „denazificarea”, recunoașterea anexărilor teritoriale realizate de Rusia și ridicarea sancțiunilor internaționale.

„Studiul nu oferă motive pentru a afirma că rușii au devenit, în mod masiv, adversari ai războiului. Dimpotrivă, propaganda, cenzura, autocenzura și activitatea conturilor false (boți) conturează, în continuare, imaginea unui sprijin public pentru continuarea războiului până la «victoria totală» a Rusiei. Totodată, însă, în spațiul informațional regional s-a conturat o așteptare clară privind prelungirea conflictului”, afirmă Iulia Elenici, analistă pentru direcția Rusia în cadrul organizației Join Ukraine.

Potrivit acesteia, schimbarea esențială constă în faptul că războiul nu mai este perceput drept o campanie scurtă, menită să se încheie printr-o victorie rapidă. Publicul din regiunile Rusiei se adaptează, treptat, la perspectiva unui conflict de lungă durată, chiar dacă, în paralel cu sprijinul pentru obiectivele militare ale Rusiei, există și o cerere tot mai vizibilă pentru încheierea acestuia.

La începutul lunii iulie, nivelul de încredere al rușilor în liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a scăzut cu 3,4 puncte procentuale — cea mai accentuată scădere înregistrată de la începutul invaziei la scară largă împotriva Ucrainei.

Această scădere a încrederii are loc pe fondul unei crize a carburanților, agravată de loviturile forțelor ucrainene asupra infrastructurii petroliere și de transport din Rusia. Situația rămâne deosebit de dificilă în Crimeea ocupată, unde s-a înregistrat un deficit de combustibil, iar sezonul turistic a fost, practic, compromis.