Viziunea Poloniei pentru UE: mai puţină austeritate

Premierul polonez, Donald Tusk (dreapta), preşedintele Herman van Rompuy,Manuel Barroso, şi ministrul polonez , Radoslaw Sikorski

Polonia preia de la 1 iulie ştafeta preşedinţiei Uniunii Europene pentru următoarele şase luni. Principala misiune este de negociator al bugetului comunitar pentru perioada 2014-2020. Deşi va păstra unele politici începute de preşedinţia ungară, viziunea Poloniei e diferită: nu vrea măsuri de austeritate, ci măsuri de creştere economică.

În cele cinci pagini de priorităţi prezentate presei la Varşovia, premierul polonez, Donald Tusk, a anunţat că rolul principal al Poloniei în următoarele şase luni e de negociator al bugetului UE pentru perioada 2014-2020. Punctul de reper este strategia Europa 2020, care prevede măsuri de creştere a economiei şi de consolidare a poziţiei UE pe plan global.

Cea mai disputată parte a bugetului e agricultura, căreia i se acordă momentan 44% din bugetul total al UE, repsectiv 55 de miliarde de euro. Polonia îşi doreşte o Politică Agricolă Comună mai eficientă, care ar ajuta fermierii la accesarea mai multor fonduri UE. Viitoarea preşedinţie UE susţine că va aşeza interesele fermierilor pe primul plan, în vederea accesării mai multor fonduri regionale de către statele care au nevoie de modernizare. Provocarea este de a reuşi să mulţumească atât statele în curs de dezvoltare, cât şi vechii membri ai UE, în special Marea Britanie, care sprijină continuitatea măsurilor de austeritate începute în urmă cu un an.

Economia, primul obstacol

Astfel, Polonia nu-şi asumă preşedinţia pe ape line, susţin analiştii. „Polonia va fi supusă la foarte multe încercări", spune directorul think-tank-ului European Policy Centre, din Bruxelles. Primul obstacol este economia. Zona euro e privită cu scepticism de analiştii de la Bruxelles, iar liderii UE încearcă, prin fiecare apariţie publică legată de politicile monetare, să încurajeze pieţele care au început să-şi piardă încrederea în moneda unică. Ţările mai bogate ale UE, precum Franţa şi Germania, au devenit mai egoiste, susţin analiştii.

Cum ar putea Polonia să-i împace pe toţi? „Aş vrea să văd că preşedinţia poloneză se concentrează pe un program de creştere care urmează liniile generale trasate de strategia Europa 2020, adică o creştere bine-gândită, prietenoasă cu mediul înconjurător şi care să antreneze toţi factorii din societate şi economie care au nevoie să se dezvolte în acelaşi timp", a spus Martens.

Polonia nu-şi propune să facă faţă numai crizei economice imediate, care aruncă tinerii spanioli în stradă şi-i lasă fără loc de muncă, care scufundă Portugalia, Irlanda şi Grecia în datorii şi menţine majoritatea celorlate state europene în regim de austeritate. „A venit momentul să introducem un nou model de guvernanţă economică, un model care ar permite Uniunii să stabilească şi să sprijine un nivel de dezoltare economică pentru următoarele decenii", spune lista de priorităţi a preşedinţiei. Finanţele publice şi limitarea deficitelor bugetare nu ar trebui să fie prima ambiţie a UE. „Avem nevoie de mai multe eforturi, dacă vrem să devenim competitivi pe o scară globală", se mai arată în comunicat. 

Polonia, o ţară de peste 30 de milioane de locuitori, cu un deficit bugetar de peste 50%, care, deşi şi-a redus semnificativ şomajul, de la o medie care s-a menţinut ani la rând de peste 13%, la 12.6%, ar putea să sprijine politici care i-ar rezolva problemele din propria casă. Atitudinea de jucător global şi viziunea pentru viitor a preşedinţiei poloneze e lăudată de analiştii de top din Bruxelles. „Măsurile de austeritate sunt importante, dar fără creştere concepută pentru viitor, nu vom putea crea bunăstare şi locuri de muncă. Creşterea economică, chiar şi în sudul Europei, este necesară pentru a ieşi din criza datoriilor suverane" spune Martens. 

O piaţă energetică unică

Planul polonezilor este să pună bazele pieţei energetice unice, printr-un program numit „O Europă Sigură". Varşovia promite să  aducă UE la masă cu statele de tranzit pentru resursele energetice - de care va avea nevoie în viitor - şi cu producătorii lor. Piaţa energetică europeană unică e un punct foarte important de pe agenda poloneză. Aici există legături foarte puternice cu Parteneriatul Estic, dar provocarea va fi găsirea unui echilibru între atenţia pe care o acordă vecinilor din est şi atenţia de care au nevoie recentele situaţii din Africa şi Orientul Mijlociu.

Polonia promite să deschidă zona de comerţ liber statelor din Parteneriatul Estic şi să încheie procesul de negociere a acordului de asociere cu Ucraina şi Moldova. „Continuarea procesului de extindere va duce la extinderea pieţei interne de milioane de consumatori noi", a spus premierul Donald Tusk. Ştafeta preşedinţiei este oferită unui stat membru doar pe durata a şase luni, pe baza unui sistem rotativ.

Pentru Polonia, cea mai mare ţară din fostul bloc comunist al Europei de Est, care a intrat în UE în mai 2004, este prima oară. Ea va juca, în timpul guvernării sale (1 iulie - 31 decembrie 2011), un rol decisiv în selectarea problemelor care compun agenda de interese a UE şi va avea o influenţă asupra modului în care sunt tratate problemele politice şi economice.