VIDEO Vasile Ernu, la Adevărul Live: Proiectul european propus pentru Ucraina a fost destul de parşiv
0Pierderea Peninsulei Crimeea de către Ucraina a creat îngrijorări în rândul statelor vecine cu privire la tendinţele expansioniste ale Moscovei faţă de alte provincii autonome. Jurnalista Ioana Lupea a discutat despre implicaţiile acestei crize, alături de scriitorul Vasile Ernu şi preşedintele EPAS, Codru Vrabie.
Principalele declaraţii
Am scris mai multe texte- unul chiar ca o replică spre zona open-minded a presei româneşti, care nu gândeşte în termeni de rău sau bine absolut.
M-au suprins unele reacţii, inclusiv cea a lui Moise Guran. Ideea de a cataloga un text pro sau contra mi se pare un lucru bolnavicios, mai ales când vorbim despre politică. Trebuie să fim ceva mai calmi, suntem în UE, în NATO.
Pentru Ucraina eu cred că modelul finlandez este cel mai potrivit, adică un model care să îi permită flexibilitate. Orice formă de a impune un singur model Ucrainei este riscant şi duce la ceea ce s-a întâmplat.
Asta nu înseamnă că Rusia nu a avut nicio vină. Dar cred că presa românească a devenit prea isterică, sunt citate surse propagandistice, de tipul Jirinovski.
Nu numai Rusia face propagandă – ştim că face destul. Dar a spune că numai Moscova face propagandă înseamnă a nu înţelege ce se întâmplă pe lumea această. Toţi fac propagandă.
Proiectează o viziune sau este un instrument?
Vasile Ernu
Este în principiu un instrument. Dar bătălia propagandistă a fost pierdută de Rusia în faţa Occidentului. Dar Moscova a păstrat influenţa în fosta ei sferă de influenţă şi pe plan intern. Occidentul însă foloseşte un limbaj acceptat universal, primit altfel de populaţie.
Rusia foloseşte propaganda ca instrument de negociere – aruncă în faţă oameni ca Jirinovki care un discurs înspăimântător, şi atunci Occidentul vorbeşte cu cine i se pare raţional. Practic se aruncă „nebunul“ în faţă şi mişcă alte piese în spate.
Codru Vrabie (foto dreapta)
Mi-e teamă de război în martie – martie este luna zeului Marte, multe războaie au început în ultimii 2000 de ani în această perioadă.
Am încercat să mă pun în situaţia unui cetăţean din Crimeea în faţa referendumului, un buticar din colţul unui bloc din Simferopol. Nu cred că cele patru mari libertăţi ale UE sunt de referinţă şi pe el. Teama de instabilitate îi face pe acei oameni să se întoarcă la ceea ce ei cunosc- trecut, istorie...şi toate acestea sunt legate de Rusia.
Regula nr. 1 în balanţa de putere este să iei partea celui mai puternic, pentru că în acest fel se va stinge conflictul, cu o tensiune în urmă. Dacă iei partea celui slab totul va degenera într-un conflict sângeros.
Pentru oamenii din Crimeea, Rusia inspiră putere faţă de imaginea pe care o are UE acolo- 28 de oameni indecişi. Pare naturală alegerea lor, nu?
Vasile Ernu
Poate nu fac comparaţia neapărat cu UE, care e departe. Ci mai ales cu Ucraina, cu schimbarea puterii, anarhia post-revolte, instabilitate, plus mesajul anti-rus care vine de la Kiev.
Codru Vrabie
Când lucrurile din jur sunt impredictibile, nevoia de afiliere este mult mai puternică. Şi te vei afilia acolo unde găseşti mai multă siguranţă, stabilitate.
Ioana Lupea
S-a vorbit despre ideea că vremea statelor este deja apusă, deşi vedem că atât în UE, dar şi în Ucraina şi Rusia, există un curent naţionalist, care pare că deja câştig teren.
Codru Vrabie
Prin cele patru libertăţi, UE a făcut un lucru nemaiîntâlnit până acum: erodează cu bunăştiinţă graniţele. În momentul în care un stat ca România are nevoie ca în Parlament să fie reprezentată diaspora, ne dăm seama că s-au schimbat nişte lucruri.
Guvernele UE simt că li se erodează controlul asupra propriilor graniţe. Reacţia lor firească este să afirme cu mai multă duritate că aici este locul, teritoriul lor- şi apare discursul suveranist, dând astfel apă la moară jocului rusesc.
E foarte probabil în timpul vieţii noastre să vedem cum cele 28 de guverne centrale din UE să se dizvolve, iar locul lor să fie luat de cele 270 de regiuni – de tipul Oltenia, Banat, sau cele 16 landuri în Germania, samd. Dacă mergem în acea direcţie, de ce să nu dăm şansa Crimeei să îşi aleagă soarta?
Vasile Ernu
Proiectul european propus pentru zona estică a fost destul de parşiv. Elita financiară ucraineană a fost prima care a sesizat acest lucru şi a spus NU, acordurilor cu UE. Maidanul a fost o reacţie. Elementul central din Maidan au fost pro-europenii, oamenii de bunăcredinţă- nu am nicio îndoială legat de acest lucru. Oamenii erau foarte dezamăgiţi, guvernarea Ianukovici a adus ţara aproape în faliment. Dar să vedem ce se va întâmpla cu puterea nouă, care mie mi se pare foarte slabă, însă are susţinerea Occidentului.
Polonia a jucat un rol de interfaţă în toată această criză. Recent, a venit un semnal de la premier, care vrea să nu se mai pună multă presiune pe Rusia pentru a dăuna. Practic se intră într-o nouă fază de negociere.
Codru Vrabie
Cred că politica românească este mult prea exaltată. E uşor să escaladezi retoric tot felul de declaraţii, ca tu să ieşi mai în faţă, dar dacă nu te uiţi pe ce te bazezi s-ar putea să ai suprize. De aceea nu am niciun fel de încredere în discursul niciunui politician român. Poate m-aş încrede într-un tehnician din MAE, care ştie cum se desfăşoară acest lucru. Am văzut însă o deteriorare a diplomaţiei româneşti în ultimii 7-8 ani să spunem, pe toate zonele, nu numai pe zona de est.
Nu înţeleg de ce noi nu folosim ca şi canale de politică externă înfrăţirile dintre oraşe, de exemplu. Ar fi nişte canale prin care s-ar putea comunica şi s-ar putea afla informaţii de la firul ierbii despre cum trăiesc şi cum gândesc oamenii. Deci mi-e teamă că nu putem să ne uităm la ce spun politicienii români. Nu sunt prea ancoraţi în realitate.
Vasile Ernu
Observ că în ultimele zile se încearcă o îmbunătăţire a imaginii grupărilor ultra-naţionaliste ucrainene. Chiar şi ei încep să îşi schimbe discursul, pentru a se apropia de putere şi de Occident, care cere nişte oameni civilizaţi cu un discurs european. Dar elementul naţionalist este în creştere în Ucraina.
În România mi s-a părut că premierul a fost mult mai nunţat, mai echilibrat, ceea ce din păcate i-a adus şi o acuzaţie de rusofilie, pentru că la noi totul trebuie să fie alb şi negru. Greşit! Oamenii de stat trebuie să fie echilibraţi în discurs.
Ioana Lupea
Chestiunea comunităţii maghiare- au exista nişte declaraţii în PE care au comparat comunitatea maghiară cu tătarii din Crimeea, în orice caz s-a făcut o paralelă şi s-a invocat chiar şi precedentul Kosovo. Sunt confuzii şi în discursul naţionalist.
Codru Vrabie
Ideea de autodeterminare cred că este foarte importantă, dacă privim la nivel de individ. Scoţia vrea independenţă faţă de Marea Britanie, dar nu faţă de UE. Kosovo a vrut independenţă faţă de Serbia, dar nu doreşte să fie anexată Albaniei. Gândeşte în orice caz un viitor în spaţiul european. Şi pentru Crimeea este aceeaşi situaţia, dacă presupunem că Rusia nu a intervenit.
Se încarcă comentariile...
