Vera Jourova, despre dezinfomarea rusă: Este adaptată pentru fiecare ţară vizată. Cum intenţionează să se apere UE
0
Campaniile de dezinformare duse de Rusia sunt gândite în aşa fel încât să ţintească punctele slabe ale fiecărei societăţi vizate, atrage atenţia vicepreşedinta Comisiei Europene, Vera Jourova, într-un interviu acordat pentru cotidianul francez „Le Monde”.
Vera Jourova, responsabilă de lupta împotriva ingerinţelor externe, protecţia libertăţii presei şi apărarea statului de drept, pledează pentru implementarea unui cod de bună conduită, pentru a reduce difuzarea informaţiilor false.
În ceea ce priveşte propaganda şi dezinformarea Kremlinului, Jourova spune că „nu trebuie să fim naivi şi să le subestimăm”.
„Kremlinul utilizează aceste atacuri permanente de mai mult timp. (...) Campaniile de dezinformare sunt gândite în aşa fel încât să ţintească punctele slabe ale fiecărei societăţi. Uneori, este vorba de reinterpretarea istoriei, alteori, de convingerea oamenilor că viaţa sub regimul sovietic era mai corectă, mai sigură. Aceste relatări indundă reţelele de socializare ale multor ţări, inclusiv a mea, Republica Cehă”, afirmă Vera Jourova.
Într-o analiză asupra mesajelor de dezinformare promovate de Rusia în legătură cu Ucraina, Jourova spune că acestea „insistă pe faptul că Ucraina şi NATO sunt agresorii, că Kievul duce un genocid împotriva populaţiei rusofone din regiunea Donbas”.
„Este dificil să cunoaştem impactul acestor dezinformări asupra opiniei publice, dar, în Slovacia de exemplu, un sondaj efectuat recent arată că 44% din locuitori cred efectiv că NATO este la originea crizei dintre Rusia şi Ucraina”, adaugă oficialul european.
„Confruntate cu o asemenea spălare de creier, imaginaţi-vă dificultăţile guvernelor democratice pentru a-şi convinge cetăţenii în cazul în care trebuie să acţioneze în această criză”, subliniază Vera Jourova.
Potrivit vicepreşedintei Comisiei Europene, instituţia din care face parte lucrează în prezent la redactarea unui cod de bune practici.
„În Europa, vrem cu orice preţ să apărăm libertatea de exprimare. Interzicerea unor conţinuturi sau produse media este o soluţie de ultim recurs. Prin urmare, este necesar ca răspândirea informaţiilor false să devină mai costisitoare şi mai dificilă. Iată de ce Comisia Europeană lucrează acum la redactarea unui cod de bune practici, încurajând companiile care cumpără publicitate pe reţele să adopte reguli menite să reducă distribuirea acestor mesaje. Vrem de asemenea ca platformele să angajeze mai multe persoane, jurnalişti, verificatori, pentru o mai bună distingere a faptelor, opiniilor şi informaţiilor false. Ne dorim ca acest cod să fie semnat şi să intre în vigoare până în luna martie”, a declarat Jourova pentru „Le Monde”.
Se încarcă comentariile...
