Ursula von der Leyen: UE trebuie să își afirme independența în ceea ce privește cheltuielile cu armamentul și aderarea Ucrainei

Într-un discurs cu valențe istorice, ținut în orașul german Aachen, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat un apel clar către liderii europeni: este timpul ca Europa să-și revendice autonomia politică și strategică, printr-un angajament real pentru securitate, extindere și solidaritate internă.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen/ FOTO:Arhiva

Declarațiile au fost făcute cu prilejul decernării prestigiosului Premiu Carol cel Mare, oferit anual personalităților care contribuie semnificativ la unitatea europeană. Dincolo de ceremonia simbolică, discursul a marcat o repoziționare fermă a Uniunii într-un context global tot mai volatil.

Europa, chemată să rupă dependențele

„Sunt profund convinsă că istoria ne cheamă din nou. Așa cum s-a întâmplat în 1989, când vântul schimbării a traversat continentul,” a afirmat von der Leyen, făcând o paralelă între prezentul geopolitic și căderea Cortinei de Fier. De această dată, însă, miza este independența Europei – nu doar în fața amenințărilor externe, ci și a propriilor ezitări.

Pentru lidera Comisiei, „următorul mare proiect unificator al Europei” este construirea unei autonomii reale: militară, economică, tehnologică și democratică. „Pentru a construi o Europă independentă, trebuie să ne eliberăm de lanțuri,” a spus ea, într-o aluzie clară la dependențele față de Statele Unite în materie de apărare și față de piețele externe pentru energie și tehnologie.

Patru direcții pentru o Europă matură

Von der Leyen a identificat patru axe esențiale pentru această tranziție:

-Creșterea cheltuielilor pentru apărare, cu scopul menținerii păcii în contextul reconfigurării ordinii internaționale.

-Stimularea inovației și competitivității, ca motor pentru o creștere economică sustenabilă.

-Extinderea Uniunii Europene, definită drept o „reunificare istorică”, care include Ucraina, Balcanii de Vest, Republica Moldova și, „cu speranță”, Georgia.

-Consolidarea democrației, pentru a face față amenințărilor interne și externe, inclusiv populismului și dezinformării.

„Faptul că astăzi putem mobiliza până la 800 de miliarde de euro pentru apărare era de neimaginat în urmă cu doar câțiva ani,” a remarcat șefa Comisiei, subliniind o schimbare de mentalitate în Europa post-pandemică și post-invazia rusă în Ucraina.

Extinderea, nu doar simbolică

În ceea ce privește Ucraina, von der Leyen a lăsat clar că drumul către integrarea în UE trebuie accelerat, nu amânat. Aceeași deschidere a fost reafirmată față de statele din Balcanii de Vest și partenerii estici, într-un context în care Rusia încearcă să își păstreze influența în regiune.

„O Europă mai mare este o Europă mai puternică,” a spus ea, sugerând că extinderea nu este doar un gest de solidaritate, ci o necesitate strategică pentru reducerea vulnerabilităților blocului comunitar.

Un premiu cu greutate simbolică

Consiliul director al Premiului Carol cel Mare i-a recunoscut Ursulei von der Leyen „serviciile aduse unității statelor membre, gestionării pandemiei, coeziunii europene în fața agresiunii ruse și impulsului oferit Pactului Verde European”. Premiul, numit după regele franc Carol cel Mare – unificator al Europei de Vest în secolul al IX-lea – are o puternică rezonanță istorică și identitară.

Într-o Europă care încă își caută direcția între crize suprapuse – de securitate, energetică, climatică și democratică – mesajul liderului Comisiei a fost clar: dacă Uniunea nu vrea să devină un spectator în noua ordine mondială, trebuie să îndrăznească să fie protagonist.