UPDATE Alegeri prezidenţiale în Franţa. Macron are un uşor avantaj după primul tur. O va înfrunta pe Marine Le Pen în turul 2

Foto EPA-EFE

Actualul preşedinte francez Emmanuel Macron (LREM) a obţinut 28,1 la sută din totalul voturilor la alegerile de duminică, iar Marine Le Pen (RN, extremă dreapta) a obţinut 23,3 la sută, conform estimărilor Ipsos/Sopra Steria pentru France Télévisions, Radio France, France24/RFI/MCD, Public Sénat/LCP Assemblée Nationale şi Le Parisien-Aujourd’hui en France.

UPDATE 00:40 Macron a urcat pe scenă unde a fost întâmpinat de suporterii săi care au scandat "şi încă unu, doi şi cinci", făcând referire la numărul de ani pe care acesta i-ar mai putea petrece ca preşedinte al Franţei. Acesta le-a mulţumit celor care l-au votat şi candidaţilor care au concurat împotriva sa. 

Macron le cere în continuare cetăţenilor francezi să îl voteze pentru a împiedica extrema dreaptă să preia puterea, sperând să îi convingă şi pe cei care nu au votat sau pe cei care au votat candidaţi extremi.

„Îi invit pe toţi, inclusiv pe cei care nu m-au votat în primul tur să se strângă în spatele nostru”, a spus Emmanuel Macron. 

UPDATE 00:25 Marine Le Pen a urcat pe scenă după ce a aflat rezultatele şi a fost întâmpinată de suporterii săi care au scandat "Preşedinte, Preşedinte". Aceasta i-a invitat pe toţi cei care nu au votat-o pe ea sau pe Macron să i se alăture în campanie. Le Pen a afirmat că va fi preşedinte pentru toată Franţa, ţară despre care spune că ar trebui sa ia propriile decizii. 

UPDATE 21:29 Candidata socialistă Anne Hidalgo a făcut un apel către alegătorii săi să îl voteze pe Macron în turul doi. „Votaţi împotriva extremei dreapta a lui Marine Le Pen, punând ştampila pe buletinul de vot pe Emmanuel Macron”.

Ştirea iniţială

Jean-Luc Melenchon (La France insoumise) este pe locul trei, cu 20.1 la sută, Éric Zemmour (Reconquête !) pe patru, cu 7,2 la sută, iar Valérie Pécresse (Les Républicains) pe cinci, cu 5 la sută.

Estimările arată că restul candidaţilor au obţinut următoarele procente: Yannick Jadot 4,4 %, Jean Lassalle 3,3 %, Fabien Roussel 2,7 %, Nicolas Dupont-Aignan 2,3 %, Anne Hidalgo 2,1 %, Nathalie Arthaud 0,8 % şi Philippe Poutou 0,7 %.

După cum au preconizat şi analiştii înainte de vot, absenteismul la vot a fost ridicat, inclusiv în străinătate, peste cel din 2017, când aceiaşi doi candidaţi se aflau în fruntea cursei, Emmanuel Macron şi rivala sa de extremă dreaptă Marine le Pen.

Potrivit proiecţiei realizate de Elabe şi L’Express pentru BFMTV, la închiderea urnelor absenteismul este de 26,5%, cu aproape cinci puncte procentuale mai ridicat decât în 2017 şi apropiat de nivelul din 2002, când a fost de 28,40%.

Campanie dominată de războiul din Ucraina

Invazia rusă a Ucrainei a pus în umbră campania prezidenţială din Franţa, ceea ce ar putea explica de ce este aşteptată o prezenţă scăzută la vot, cu un procent mare de indecişi despre care analiştii spun că tind să favorizeze candidatul cu şanse reale şi să acorde un „vot util” (30%). Iniţial, beneficiarul a fost Macron ca lider pro-european, în contextul în care contracandidaţii săi de extremă dreaptă, respectiv stângă, au fost defavorizaţi de susţinerea acordată în trecut lui Vladimir Putin. Însă, totodată, războiul a modificat accentul dezbaterii politice din Franţa de la probleme privind identitatea naţională şi pandemie la constrângerile energetice şi puterea de cumpărare - care au devenit acut importante pentru alegătorii francezi în prezent.

Deşi principala contracandidată a lui Macron, Marine Le Pen, precum şi candidatul extremei stângi Jean-Luc Melenchon, au crescut în ultima lună în sondaje, analiştii spun că alegătorii nu sunt motivaţi să vină vot pentru că rezultatul alegerilor este previzibil, în favoarea lui Macron. Pe de altă parte, chiar dacă actualul preşedinte nu are un alt adversar cu şanse semnificative cu care să ajungă în turul doi în afară de Marine Le Pen, aceasta nu-l poate depăşi în turul doi.

Alţi 10 candidaţi s-au înscris în cursă, dar toţi, înclusiv Eric Zemmour care a avut o perioadă o ascensiune rapidă, sunt cotaţi la sub 10% intenţii de vot.

FOTO EPA-EFE

Cu o campanie electorală care a lipsit - Macron concentrându-şi eforturile asupra politicii externe şi conversaţiilor cu Vladimir Putin, ca unul din liderii europeni ce s-a străduit să ţină legătura cu liderul de la Kremlin, sperând să-l influenţeze să se răzgândească - actualul preşedinte francez a scăzut în sondaje, deşi puţini cred că el ar putea pierde această cursă.

Totuşi, Macron se află în faţa unor adversari de la capetele eşichierului politic care au căpătat vizibilitate prin prisma unor campanii electorale revitalizate, parţial pe fondul absenţei sale şi al revelaţiilor privind dependenţa excesivă a guvernului său de expertiza firmelor de consultanţă în chestiuni ce ţin de politici interne precum reforma pensiilor.

FOTO EPA-EFE

Campania lui Marine le Pen s-a axat pe costul vieţii şi greutăţilor economice, ceea ce a avut ecou în populaţie,  în contextul creşterii facturilor la energie în urma războiului din Ucraina. Ea a reuşit cumva să şteargă din vizorul public susţinerea sa îndelungată faţă de Vladimir Putin şi astfel să-l eclipseze pe principalul său rival pe dreapta, Eric Zemmour.

„Între Macron şi noi, este o alegere între puterea banilor care îi avantajează pe cei puţini şi puterea de cumpărare a gospodăriilor, care îi avantajează pe cei mulţi”, a declarat Le Pen recent, promiţând mai multe reduceri de taxe şi majorarea cheltuielilor sociale, relatează France24.

Mandatul lui Macron, care a venit cu agendă reformistă, pe care a şi pus-o parţial în aplicare, revizuind de pildă codul muncii, a fost marcat de protestele vestelor galbene şi apoi de nemulţumiri privind restricţiile anti-COVID.

Recent, Macron a semnalat la rândul său preocuparea pentru cei ale căror salarii se evaporă pe „benzină, facturi, chirii”, promiţând să crească pensiile minime şi să acorde un bonus neimpozabil angajaţilor în această vară. Totodată, el a rămas fidel bazei sale electorale, avertizând că francezii vor fi nevoiţi să muncească mai mult şi promiţând că va creşte vârsta de pensionare.