Uniunea Europeană riscă să piardă războiul vaccinării. Care sunt consecinţele
0
Într-un articol intitulat „Why Europe Is Falling Behind on Vaccines” şi publicat pe 8 februarie în Foreign Policy, Eyck Freymann, directorul Greenmantle, o firmă de consultanţă în macroeconomie pentru regiunea Indo-Pacific, respectiv Elettra Ardissino, analist la aceeaşi firmă, argumentează că este vorba de un cumul de subachiziţii, reglementări suprazeloase şi populaţie reticentă la vaccinare.
Europa şi-a produs cu mâna ei problemele privind stocurile de vaccinuri, iar rezultatele vor fi o redeschidere întârziată a economiei şi un impact asupra redresării economice ce se va prelungi până în vară.
În loc să-şi asume responsabilitatea propriilor erori, Bruxellesul abate atenţia spre compania farmaceutică AstraZenca cu care a iscat o ceartă publică, impunând apoi controlul exporturilor şi stârnind o criză diplomatică cu Marea Britanie.
Dar arătatul cu degetul şi interdicţiile nu substituie o politică sanitară, iar Europa ar trebui să se concentreze pe vaccinarea populaţiei din categoriile de risc - cât mai repede şi mai eficient, cu stocurile de Pfizer şi Moderna disponibile. În acelaşi timp, ar trebui să sprijine statele vulnerabile şi să acţioneze pentru a combate sentimentele anti-vaccin în populaţiile lor.
Majoritatea statelor membre au reacţionat întârziat când rata infectărilor a început să crească în octombrie, ca în noiembrie, cu secţiile de terapie intensivă aproape pline, să pună piciorul pe frână şi să instituie cele mai stricte regimuri de carantină. Apoi a început să se răspândească pe continent varianta britanică extrem de contagioasă a virusului, astfel că guvernele au dat dovadă de prudenţă şi nu au redeschis ţara înainte de vaccinarea populaţiei vulnerabile la infectarea cu virusul.
Populaţia blocului comunitar este numeroasă şi cu multe categorii cu risc ridicat - cu un total de 446 milioane de oameni, statele membre UE depăşesc SUA şi Marea Britanie la un loc, care au împreună 395 de milioane de locuitori. În plus, sunt ceva mai bătrâne, cu peste 20% persoane de peste 65 de ani faţă de 16%, SUA.
106 de milioane sunt oameni cu grad înalt de risc reprezentând personal medical şi persoane de peste 65 de ani. Or, ca să-i vaccineze pe toţi înainte de redeschiderea economiei ar fi nevoie de 210 de milioane de doze. Până în prezent (articolul a fost publicat pe 8 februarie -n.red) statele membre UE au administrat doar 17 milioane de doze faţă de 42 milioane SUA, respectiv 12 milioane, Marea Britanie.
Iniţial vina i-a aparţinut reglementatorilor - Agenţia Europeană a Medicamentelor (EMA) a aprobat vaccinul Pfizer abia pe 21 decembrie (la aproape 3 săptămâni distanţă de Marea Britanie), urmând să aprobe şi vaccinul dezvoltat de Moderna la începutul lui ianuarie, respectiv cel al AstraZeneca la sfârşitul lunii.
Campania de vaccinare a avut parte de un start destul de bun în ţările UE, în primele săptămâni Germania, Italia şi Spania ţinând pasul cu SUA şi Marea Britanie, şi doar Franţa fiind puţin în urmă.
Apoi au început problemele - la sfârşitul lunii ianuarie, toţi cei trei producători au anunţat că nu pot respecta termenele de livrare: Pfizer a transmis că va recupera abia în februarie, în timp ce AstraZeneca a spus că va livra până la 31 martie doar 40 de milioane de doze, jumătate din cantitatea de vaccinuri promisă.
Drept urmare, preşedinta CE, Ursula von der Leyen, a spus că UE va primi doar circa 101 milioane de doze în primul trimestru al anului şi că astfel de probleme se vor ivi din nou şi din nou. Cu alte cuvinte, nu sunt dificultăţi de început, ci ceva în strategia de achiziţie a vaccinurilor a decurs fundamental greşit.
Bruxellesul a căutat să arunce vina asupra producătorilor, dar în mare măsură CE e cea care a dat-o în bară. Cei doi producători care au performat cel mai bine în studiile clinice, Pfizer şi Moderna, sunt şi cel mai bine echipaţi să-şi actualizeze formulele contra unor variante mutante de virus şi, totuşi, ele nu vor livra decât cel mult 430 milioane de doze în Europa până în septembrie - suficient pentru imunizarea a circa jumătate din populaţia adultă a UE.
CE mai are şi alte contracte, între care şi acorduri provizorii de achiziţie cu alte patru companii producătoare precum Novavax, CureVac, Johnson & Johnson şi Sanofi/GlaxoSmithKline. Doar că Bruxelessul nu poate recupera întârzierile aprobând rapid şi distribuind aceste seruri având în vedere datele. Johnson & Johnson şi-a publicat rezultatele studiilor clinice pe 29 ianuarie - însă eficacitatea serului de doar 66%, cea mai mică a unui ser vestic- înseamnă că, probabil, nu va fi aprobat pentru grupele de risc. A fost cazul cu vaccinul AstraZeneca, pe care guvernul german a refuzat iniţial să-l autorizeze pentru persoane de peste 65 de ani, în timp ce Italia a emis o atenţionare pentru administrarea sa la persoane de peste 55 de ani.
Între timp, alte companii farmaceutice mai au mult până la autorizare - CureVac (Germania) este încă în studii clinice, Sanofi/GSK îşi pune unităţile de producţie la dispoziţia fabricării dozelor Pfizer - dar, în orice caz, distribuirea unor doze suplimentare de către alţi producători nu va avea loc probabil mai devreme de vară. UE a încheiat o rundă de discuţii „exploratorii” cu compania americană Novavax - în plus, acest ser este eficient în proporţie de 90% faţă de tulpina originală a virusului şi de doar 60% faţă de tulpina sud-africană.
Toate astea arată că programul de vaccinare al UE nu va prinde un ritm accelerat şi, după arată lucrurile în acest moment (articolul a fost publicat pe 8 februarie,) cel mai probabil populaţia vulnerabilă nu va primi o primă doză mai devreme de aprilie. Consecinţa va fi o amânare cu cel puţin o lună a redeschiderii ţărilor din UE prin comparaţie cu celelalte sau char mai mult.
Tabloul macroeconomic rezultat nu arată prea bine. Cele mai mai mari economii ale blocului comunitar sunt şi cele mai vechi şi mai prudente. Este cazul Germaniei şi Italiei, în cazul imunizării cu AstraZeneca. Apoi e Franţa care are nevoie de cele mai eficiente vaccinuri pentru a câştiga încrederea populaţiei.
Europa îşi va multiplica riscurile pe măsură ce va întârzia mai mult în a-şi pune la punct strategia de vaccinare. În măsura în care carantinele se vor ridica înainte de imunizare, ar putea apărea noi valuri de infectări astfel încât noile variante mutante să se răspândească tot mai mult. Dacă turismul internaţional nu-şi revine până în vară, Italia, Spania, Portugalia şi Grecia vor suferi o nouă lovitură devastatoare asupra economiei. Asta în pofida faptului că Europa a implementat niveluri fiscale istorice - doar o fracţiune din ce au făcut SUA -şi în condiţiile în care o extensie a Noua Generaţie UE, susţinerea fiscală de 903 miliarde de dolari pe care se bazează statele membre strâmtorate, este puţin probabilă în 2021.
Singura soluţie este ca UE să se pună pe treabă. Programul fiscal Noua Generaţie UE şi programul de achiziţie de active a băncilor central-europene au dat un impuls statelor membre vulnerabile. Totuşi, dacă carantinele vor fi extinse până în primăvară, va fi necesar apelul la resurse fiscale suplimentare pentru ajutor de urgenţă.
UE va trebui, de asemenea, să investească în testare şi secvenţiere genetică pentru a urmări noile variante, dar şi să combată sentimentele anti-vaccinare. Duşmanii campaniei de vaccinare europene nu sunt companiile producătoare, ci eşecurile rezultate din propriile politici.
Se încarcă comentariile...
