Uniunea Europeană deschide bătălia bugetului post-Brexit
0
Tăieri de fonduri europene, noi condiţii de eligibilitate, creşterea contribuţiilor naţionale - Comisia Europeană va amesteca ingrediente explozive în proiectul pe care îl va dezvălui miercuri cu privire la bugetele post-Brexit ale Uniunii Europene.
Odată cu propunerea sa, Bruxelles-ul lansează o cursă contracronometru, făcând apel la statele membre şi la Parlamentul European să-şi încheie negocierile înaintea alegerilor europene din mai 2019, la două luni după „divorţul“ de Regatul Unit, relevă AFP, preluată de News.ro.
Este vorba despre o provocare, având în vedere divergenţele şi liniile roşii deja afişate de anumite state, grijulii să nu bage mai mult mâna în buzunar sau să păstreze părţi din buget de care beneficiază în prezent, în perioada 2021-2027.
Acestea „vor fi nevoite să-şi asume ambiţiile afişate în vederea relansării UE“ în 27 de state membre după Brexit, a avertizat un reprezentant care a participat la pregătirea viitorului „cadru financiar multinual“ în cadrul Comisiei lui Jean-Claude Juncker.
Pachetul pentru perioada în curs (2014-2020) a fost stabilit, în urma unor negocieri tensionate, la aproximativ 1.000 de miliarde de euro - o sumă impresionantă, dar care reprezintă doar 1% din venitul naţional brut cumulat al statelor membre.
De această dată, plecarea britanică va face ca ecuaţia să fie mult mai complicată, lăsând o „gaură“ de 12-14 miliarde de euro pe an în finanţele europene, potrivit estimărilor Bruxelles-ului.
Ruptura de acest „contributor net“ vine într-un moment dificil, având în vedere că Uniunea Europeană (UE) caută să finanţeze noi politici, în special în domeniul apărării sau migraţiei.
În scopul de a proteja mai bine frontierele externe ale UE, Comisia Europeană (CE) vrea „să mărească mai mult de cinci ori“ efectivele agenţiei Frontex după 2020, aducându-le astfel la aproape 6.000, potrivit unei surse europene, scrie agenţia de presă franceză citată.
Soluţia este un cocteil de economii şi de noi resurse, potrivit comisarului european pentru buget, germanul Günther Oettinger, care doreşte ca bugetul să poată ajunge de la 1% cât este în prezent la „între 1,1 şi 1,2%“ din venitul naţional brut al UE.
„Va fi necesar să se facă tăieri“, a avertizat el, vizând Politica Agricolă Comună (PAC), un pilon istoric al construcţiei europene, şi fondurile de coeziune plătite regiunilor celor mai sărace - două domenii care reprezintă 37% şi, respectiv, 35% din bugetul blocului comunitar.
Conform unei surse europene, Comisia va propune „reduceri modeste“, „sub zece procente“, însă ele vor fi dificil de acceptat în mai multe ţări, şi mai ales în Franţa, ai cărei agricultori sunt principalii beneficiari ai ajutoarelor directe în cadrul PAC.
Parisul este pregătit să apere o „reformă destul de substanţială“, însă, după cum a avertizat o sursă diplomatică, „plasa de securitate indispensabilă a ajutoarelor directe către agricultori nu poate să fie afectată“.
Ţările din Europa de Est se opun tăierilor din fondurile de coeziune, care ar putea fi reoritentate către ţări cu un nivel de şomaj mare în rândul tinerilor, precum Spania sau Italia. Iar unii se simt ameninţaţi în mod direct de acest proiect, confirmat de Comisie, care vrea să lege în mod direct plata fondurilor europene de respectarea statului de drept.
Polonia, acuzată de Bruxelles de încălcarea independenţei justiţiei, şi Ungaria, criticată din cauza derapajelor sale „iliberale“, se pregătesc deja de luptă, apreciind că sunt puse să plătească din cauza refuzului de a primi migranţi.
„Nu vom accepta mecanisme arbitrare care vor face din gestionarea fondurilor un instrument de presiuni politice la cerere“, a avertizat adjunctul ministrului polonez al Afacerilor Europene Konrad Szymanski.
Ţări ca Austria sau Olanda s-au mobilizat deja împotriva unei creşteri a contribuţiilor naţionale cerute de CE, la care Germania şi Franţa, principalii contributori, sunt dispuse.
Totodată, dezbaterea bugetară va trezi din nou un subiect delicat - crearea de noi resurse proprii UE.
CE vrea ca taxarea schimburilor de cote de carbon, înăsprită începând din 2020, să fie orientată către bugetul UE şi către statele membre. Crearea unor taxe pe materiale plastice este, de asemenea, avută în vedere.
Se încarcă comentariile...
