Ungaria dispusă să 7 miliarde dolari pentru a face faţă crizei financiare mondiale

Guvernul ungar a lansat joi un plan de stimuli economici pentru a salva ţara de la recesiune, însă controlul strict al bugetului nu permite noi cheltuieli şi banca centrală a avertizat că refacerea economică va fi lentă, relatează Reuters.

Ministrul Economiei, Gordon Bajnai, a propus cheltuirea a 1.400 miliarde forinţi (6,88 miliarde dolari) în următorii doi ani pentru a susţine companiile, în principal întreprinderile mici şi mijlocii (IMM), şi pentru a salva locurile de muncă, în contextul în care economia este estimată să scadă cu 1% în 2009.

"În primul rând, trebuie să oferim lichiditate companiilor, aceasta fiind cea mai importantă sarcină", a declarat Bajnai în cadrul unui forum economic.

"În următorii doi ani, vrem să oferim economiei lichiditate în valoare de 1.400 miliarde forinţi", a spus oficialul.

Însă Ungaria, ce a evitat luna trecută criza financiară printr-un pachet de salvare de 25,1 miliarde dolari din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI), s-a străduit în ultimii trei ani să îşi reducă deficitul bugetar şi nu mai dispune de alţi bani pentru stimuli economici.

"Va trebui să luăm aceşti bani de undeva", a spus Bajnai. "Impulsionarea creşterii economice este foarte importantă acum, deci mă aştept să apară conflicte în următoarele săptămâni", a subliniat oficialul.

Cea mai mare parte a pachetului, de 680 miliarde forinţi, va fi cheltuită pentru oferirea de garanţii de creditare, în principal IMM-urilor, în timp ce alte 260 miliarde forinţi vor fi folosiţi pentru a asigura lichiditate pentru creditarea prin intermediul băncilor comerciale, a mai spus Bajnai.

Guvernul plănuieşte, de asemenea, să ofere companiilor subvenţii de 300 miliarde forinţi pentru plata dobânzilor şi alte 140 miliarde forinţi în împrumuturi directe acordate microcompaniilor şi IMM-urilor, a mai spus Bajnai.

Economia Ungariei a început să se degradeze din cauza scăderii cererii pentru exporturi şi piaţa internă a fost afectată de taxele ridicate şi de lipsa creditelor pentru companii.