Un posibil summit cu Putin şi legea anti-LGBTQ din Ungaria, pe agenda liderilor europeni ce se reunesc la Bruxelles

FOTO Shutterstock

Liderii Uniunii Europene vor discuta despre o nouă strategie de gestionare a relaţiilor cu Rusia şi despre controversata lege anti-LGBTQ, adoptată recent de Parlamentul de la Budapesta la summit-ul de două zile care începe joi, 24 iunie, la Bruxelles.

Liderii UE vor discuta dacă să organizeze totuşi o reuniune la vârf cu preşedintele rus Vladimir Putin pentru a pune capăt „spiralei negative” în care au întrat relaţiile UE cu Rusia. Întîlnirea ar urma recentului summit Biden – Putin de la Geneva, de săptămâna trecută.

Reprezentanţii Franţei şi Germaniei au prezentat o propunere de ultim moment pentru organizarea unui summit cu Putin.Unii diplomaţi ai UE au avertizat însă că ar trebui să existe o îmbunătăţire a relaţiilor înainte de orice summit cu liderul rus, iar numeroase naţiuni ale UE - în special în Europa de Est - sunt îngrijorate de o „resetare” a relaţiilor cu Kremlinul.

Germania şi Franţa au propus, miercuri, un summit comun al liderilor Uniunii Europene cu preşedintele rus, Vladimir Putin, într-o încercare de a îmbunătăţi relaţiile glaciale ale blocului european cu Rusia, relatează Reuters. Dacă se va materializa, o astfel de întâlnire ar fi prima din 2014, de când Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea.

„Avem nevoie de o discuţie despre cum putem ieşi din această spirală negativă, dar trebuie să o facem uniţi”, a declarat un înalt diplomat european, adăugând, însă, că ţări precum statele baltice, mai precaute în ce priveşte Rusia, ar putea să nu accepte un astfel de summit.

Nu este nici clar dacă acest posibil summit îi va include pe toţi cei 27 de lideri europeni sau doar pe şefa executivului european, Ursula von der Leyen şi pe preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Summit-urile UE-Rusia au fost suspendate după agresiunea rusească în Ucraina şi anexarea Crimeei în 2014.

Liderii europeni urmează să discute o nouă strategie pentru gestionarea relaţiilor cu Rusia la un summit la Bruxelles, joi.

„Germania şi Franţa au făcut propuneri pentru summitul-dezbetere de joi. Merkel a menţionat, anterior, că nu doar SUA ar trebui să discute cu Rusia şi China la nivel înalt. Rusia este un vecin. Un astfel de format a mai existat înainte în 2007, în Finlanda”, a declarat o sursă familiarizată cu discuţiile pentru Reuters.  

În ciuda acuzaţiilor vestului conform cărora Rusia este responsabilă de atacuri cibernetice şi acţiuni de dezinformare, pe care Kremlinul le neagă, Rusia este al cincilea cel mai mare partener comercial al UE, iar blocul european este cel mai mare investitor străin în Rusia.

Propunerea vine după ce preşedintele american, Joe Biden, a avut prima sa întrevedere, în calitate de preşedinte, cu Vladimir Putin, la Geneva, săptămâna trecută.

 Merkel: UE trebuie să stabilească un ''contact direct'' cu Rusia şi cu Vladimir Putin

Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, a declarat joi că Uniunea Europeană trebuie să stabilească un "contact direct" cu Rusia şi cu preşedintele rus Vladimir Putin, şi în acelaşi timp "să creeze mecanisme" pentru a răspunde "împreună" la "provocările şi atacurile hibride" ale Moscovei, informează AFP.

"Nu este suficient ca preşedintele american să discute cu preşedintele rus. Salut călduros aceasta, însă Uniunea Europeană trebuie de asemenea să creeze diferite formate de discuţii" cu Moscova, a declarat cancelarul federal german în Bundestag, camera inferioară a Parlamentului Germaniei.

"Noi trebuie să creăm mecanisme pentru a răspunde împreună şi unanim la provocările" şi "atacurile hibride" ruse, a adăugat ea.

La o săptămână după summitul organizat la Geneva între preşedinţii rus şi american, Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron au apreciat drept necesar să fie organizate întâlniri cu Vladimir Putin pentru a trata subiecte de interes major pentru UE, au informat surse europene.

"Trebuie să definim o agendă de interese strategice comune, de exemplu în domeniul combaterii schimbărilor climatice, dar şi în domenii privind pacea şi securitatea", a confirmat joi Angela Merkel, invocând situaţiile din Libia şi Siria.

Potrivit cancelarului federal german, "proximitatea" UE de Ucraina şi Belarus trebuie să o incite să "dea un răspuns corespunzător la activităţile ruse".

Relaţiile dintre UE şi Rusia s-au deteriorat continuu după anexarea Peninsulei Crimeea şi declanşarea conflictului în Ucraina, în 2014.

UE a impus importante sancţiuni economice, iar Rusia a răspuns cu represalii şi nu a fost organizată nicio întâlnire între UE şi Vladimir Putin.

Preşedintele rus refuză dialogul cu UE şi preferă întrevederile bilaterale cu anumiţi interlocutori, pentru a dezbina UE, explică şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, umilit în timpul deplasării sale la Moscova, în februarie, aminteşte AFP.

Proiectul de concluzii ale summitului UE insistă asupra necesităţii unui răspuns "ferm şi coordonat al UE şi statelor membre la activităţile rău intenţionate ale Rusiei" şi îi cere lui Josep Borrell "să prezinte opţiuni în vederea adoptării de sancţiuni economice suplimentare adecvate şi eficiente împotriva părţilor responsabile de acţiunile destabilizatoare" ale Moscovei.

Uniunea Europeană pregăteşte o nouă strategie pentru relaţia cu Rusia

Uniunea Europeană trebuie să devină mai „robustă şi mai rezistentă” în relaţia cu Rusia şi împotriva încercărilor acesteia de a o submina, a spus şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, în cadrul unei prezentări a Comisiei a opţiunilor de politici în relaţia cu Rusia, săptămâna trecută, conform Euronews.

Denumită „push back, constrain and engage”, strategia UE faţă de Rusia presupune realism din partea blocului european în ce priveşte relaţia sa cu Rusia. Borrell spune că „alegeri deliberate de politici din partea guvernului rus din ultimii ani au dus la o spirală negativă a relaţiilor noastre”.

El a mai spus şi că UE „trebuie să fie realistă şi să se pegătească pentru o înrăutăţire a relaţiilor cu Rusia, care se află deja la cel mai scăzut nivel”.

Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris relaţiile cu Moscova ca fiind „complexe” şi adăugând că „provocarea strategică cheie” prezentată de Rusia face necesar ca UE să acţioneze „unitar şi consistent, în apărarea valorilor şi intereselor noastre fundamentale”.

La începutul săptămânii trecute, membrii NATO au subliniat din nou că Rusia este unul dintre principalele ameninţări pentru securitatea lor.

Prezentarea strategiei vine la mai multe luni de la momentul în care Borrell a efectuat o vizită în Rusia, descrisă de observatori şi legislatori europeni „drept dezastruoasă”. La acel moment, ministrul de externe rus, Serghei Lavrov a criticat UE chiar în faţa lui Borrell, numind-o „un partener neserios”. 

Noua strategie a blocului european, desfăşurată într-un raport de 14 pagini, accentuează că relaţia cu Moscova este o „provocare strategică cheie” pentru că Rusia încearcă să interfereze şi să destabilizeze statele-membre dar şi pentru că „potenţialul pentru cooperarea UE-Rusia este considerabil”.

Conform acesteia, blocul va acţiona mai sistematic cu măsuri împotriva încălcărilor drepturilor omului din Rusia şi pentru apărarea valorilor sale democratice; va continua să afirme integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei şi să susţină societatea civilă rusă.

Astfel, spune şeful diplomaţiei UE, blocul european trebuie să facă front comun pentru că în acest moment Rusia preferă să discute separat cu statele membre pentru a obţine acorduri bilaterale. Noua strategie are ca scop eliminarea acestei opţiuni pentru Rusia - „Rusia trebuie să vorbească ori cu Uniunea Europeană, ori să nu vorbească cu nimeni”.

„UE să-şi promoveze interesele folosindu-se de avantajul său competitiv”

De asemenea, conform strategiei, UE ar trebui să discute cu Moscova în ce priveşte probleme de sănătate publică şi schimbări climatice pentru a-şi promova propriile interese folosindu-se de „avantajul său competitiv” în ce priveşte relaţiile comerciale.

Rusia este al cincilea partener comercial al UE, reprezentând 4,8% din comerţul său total, în timp ce UE este pentru Rusia cel mai mare partener comercial, reprezentând 37,3% din comerţul său total.

Borrell a mai vorbit şi de tranziţia din energie, în condiţiile în care renunţarea la hidrocarburi va face ca Europa să aibă o putere de negociere mai mare cu Rusia, unul dintre furnizorii săi majori de energie.

Tensiunile dintre UE şi Rusia sunt alimentate de o serie de situaţii conflictuale, de la Ucraina şi Belarus, la cazul opozantului rus Alexei Navalnîi, respectarea drepturilor omului şi a libertăţii de expresie.

De asemenea, se acuză reciproc că se amestecă în alegeri, răspândesc dezinformarea şi ameninţă securitatea şi stabilitatea în Europa de Est.

Se aşteaptă ca în timpul summit-ului să fie publicate detalii şi despre noile sancţiuni economice împotriva Belarusului, impuse pentru deturnarea unui zbor comercial Ryanair către Minsk pe 23 mai şi reţinerea unui jurnalist disident şi a iubitei acestuia, care se aflau la bord.

Dezbaterea privind legea anti-LGBT dinUngaria este aşteptată în prima zi a summit-ului. Legislaţia a fost adoptată pe 15 iunie şi urmează să intre în vigoare în curând.

Modificările legale propuse interzic „afişarea şi promovarea homosexualităţii” în rândul persoanelor sub 18 ani. Interdicţia se aplică discuţiilor şi diseminării informaţiilor în şcoli, pe care autorităţile le consideră că promovează homosexualitatea şi schimbarea de gen.

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, pe 23 iunie, că legea „discriminează în mod clar persoanele pe baza orientării lor sexuale”.

Mai mult de jumătate din ţările UE, inclusiv Germania, Franţa, Italia şi Spania, au semnat o declaraţie comună în care îşi exprimă „îngrijorări grave” cu privire la lege şi solicită comisiei să acţioneze.

Premierul maghiar Viktor Orban, a apărat legea, spunând că protejează drepturile copiilor, garantează drepturile părinţilor de a decide asupra educaţiei date copiilor lor şi nu se aplică persoanelor majore.

„Nu conţine elemente discriminatorii", a susţinut miercuri Orban.