Un an de la prăbuşirea MH17: Cum a distrus tragedia aviatică din Ucraina relaţiile dintre Rusia şi Occident

Resturi ale avionului Malaysia Airlines prăbuşit într-o zonă controlată de separatiştii proruşi

La 17 iulie 2014, un avion aparţinând companiei Malaysia Airlines care efectua o cursă Amsterdam-Kuala Lumpur, cu 298 de persoane la bord, majoritatea olandezi, era doborât în spaţiul aerian ucrainean, într-o zonă controlată de separatiştii proruşi, un eveniment care a deteriorat şi mai mult relaţiile ruso-occidentale.

Omagii în Olanda şi Australia în memoria victimelor

La un de la producerea tragediei aviatice, drapele sunt coborâte în bernă în Olanda, iar aproximativ 2.000 de persoane sunt aşteptate la un omagiu în centrul ţării la care va asista şi premierul Mark Rutte.

În Australia, premierul Tony Abbot a inaugurat o stelă comemorativă, vineri, la Canberra,  în prezenţa a 120 de apropiaţi ai victimelor. Australia a pierdut 27 de cetăţeni în urma acestei tragedii.

„Astăzi, ne aducem aminte de morţii noştri şi le mulţumim celor care i-au adus acasă. Dar, înainte de toate, recunoaştem suferinţele persoanele îndoliate. Aţi trăit cel mai negru an din viaţa voastră“, a declarat premierul australian, potrivit Le Parisien.

O tragedie aviatică într-un climat politic tensionat

Tragedia aviatică din estul Ucrainei a avut loc într-un climat politic tensionat, marcat de anexarea peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia, în martie 2014, şi izbucnirea unui conflict separatist în regiune, o lună mai târziu.

Potrivit CNN, anume tragedia aviatică a unificat poziţiile unor lideri europeni şi a grăbit, sub egida Statelor Unite şi UE, impunerea de sancţiuni Rusiei, considerată ca fiind vinovată politic şi moral de producerea dramei.

Sancţiunile occidentale au vizat oficiali şi oameni de afaceri ruşi, precum şi companii suspectate de susţinerea acţiunilor Moscovei în sud-estul Ucrainei. Costul acestor acţiuni ar fi ajuns la 40 de miliarde de dolari, fapt ce a afectat grav economia rusă.

Însă, deşi a recunoscut prejudiciile aduse de aceste sancţiuni, Moscova nu a cedat, adoptând la rândul ei sancţiuni împotriva importurilor unor produse din ţări occidentale şi refuzând punerea în aplicare a prevederilor-cheie ale Acordurilor de la Minsk semnate în septembrie 2014 şi februarie 2015.

Totodată, Moscova şi-a consolidat poziţia în interiorul ţării, aceasta reflectându-se prin influenţarea opiniei ruşilor cu privire la orginea crizei ucrainene. De exemplu, în prima jumătate a anului 2014, majoritatea ruşilor considerau că această criză reprezintă o disfuncţie internă a Ucrainei, în timp ce, în prezent, ei văd conflictul separatist din Ucraina drept o luptă dintre bine (Rusia) şi rău (Vest), comentează CNN.

În schimb, pe plan extern, Rusia nu a reuşit să blocheze acţiunea colectivă a UE, prin menţinerea unor relaţii solide bilaterale comerciale cu unele ţări europene. Dimpotrivă, solidaritatea la nivel european a fost reconfirmată prin prelungirea, până la sfârşitul lunii ianuarie 2016, a sancţiunilor împotriva Rusiei legate de criza din Ucraina.

În plus, prăbuşirea MH17 a fost un punct de cotitură pentru politica privind integrarea Rusiei în structurile economice, politice şi de securitate europene, mulţi lideri occidentali renunţând la această idee. Inclusiv „parteriatul strategic“ germano-rus a avut de suferit, Berlinul luând în calcul o nouă versiune a „Ostpolitik-ului“ sau revenirea la Războiul Rece.

Astfel, la 25 de ani de la căderea Cortinei de Fier, relaţiile dintre Occident şi Rusia au ajuns la cel mai scăzut nivel, fiind caracterizate de disuasiune şi izolare.

În contextul acestei revizuiri a politicii europene faţă de Moscova, o întrebare rămâne de actualitate: la ce să te aştepţi de la o Rusie izolată şi care are foarte puţin de pierdut?

Cine este responsabil de doborârea cursei MH17?

În timp ce familiile victimelor îşi continuă doliul, autorităţile investighează asupra cauzelor prăbuşirii avionului, un Boeing 777.

Un fragment metalic găsit la locul accidentului ar indica faptul că avionul companiei Malaysia Airlines care efectua cursa MH17 a fost doborât în estul Ucrainei de o rachetă sol-aer Buk de fabricaţie rusească. În schimb, presa rusă a încercat să acrediteze ideea că avionul civil al Malaysia Airlines ar fi fost doborât de un avion de vânătoare ucrainean.

Pe 21 iulie 2014, la doar patru zile de la doborârea avionului, specialişti ruşi din domeniul apărării au prezentat imagini radar potrivit cărora zborul MH17 ar fi fost doborât fie de un avion de luptă ucrainean SU-25, în ciuda faptului că Ucraina susţinea că nu au existat avioane prin apropiere, fie de sistemul ucrainean antirachetă.

Însă, după determinarea sursei imaginilor folosite de ruşi, o echipă de investigatori de la platforma Bellingcat, condusă de Eliot Higgins, a comparat fotografiile cu altele făcute în aceeaşi zonă, înainte şi după incidentul din 17 iulie 2014, şi a ajuns la concluzia că Ministerul rus al Apărării a prezentat imagini din satelit „false“.

La un an de la tragedie, experţi ruşi, care au efectuat propria anchetă, au emis ipoteza, sub protecţia anonimatului, că avionul Malaysia Airlines ar fi fost doborât de o rachetă sol-aer de fabricaţie isralieană. Potrivit portalului Sputnik, această informaţie confirmă spusele lui Evgheni Agapov, un tehnician de la aeroportul militar din Dnipropetrovsk, care, în ziua prăbuşirii MH17, a văzut un avion de luptă ucrainean de tip SU-25 decolând cu rachete sol-aer şi întorcându-se fără acestea din urmă.

Biroul olandez însărcinat cu acheta (OVV) urmează să prezinte în octombrie un raport final. Acest raport va prezenta cauzele tragediei, nu şi vinovaţii. De asemenea, o anchetă judiciară efectuată de experţi olandezi, australieni, belgieni, malaysieni şi ucraineni este în curs. Potrivit unui procuror olandez, anchetatorii au identificat „numeorase persoane care prezintă un interes“ în acest caz, însă dosarul, care va permite deschiderea unui proces, nu va fi finalizat înainte de sfârşitul anului.

Malaysia şi Olanda au lansat ideea înfiinţării unui tribunal, sub egida ONU, pentru anchetarea şi judecarea celor vinovaţi de doborârea MH17. Rusia, care dispune de drept de veto în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite, se opune acestei iniţiative, considerând-o „contraproductivă“.