UE pregătește redirecționarea banilor înghețați ai Rusiei pentru a sprijini industria europeană de apărare
0Comisia Europeană vizează folosirea celor 140 de miliarde de euro blocați în active rusești pentru acordarea unui împrumut fără dobândă Ucrainei, bani care ar urma să fie utilizați, cel puțin parțial, pentru achiziționarea de armament produs în Europa, scrie politico.eu.
Într-un context marcat de intensificarea presiunilor asupra liderilor europeni de a găsi soluții concrete de sprijin pentru Ucraina, ideea redirecționării fondurilor înghețate ale Federației Ruse capătă tot mai multă tracțiune politică. O schimbare majoră de atitudine survine după ani în care discuțiile s-au limitat la utilizarea doar a dobânzilor generate de aceste fonduri.
„Avem nevoie de o soluție structurală pentru sprijinul militar. De aceea am propus ideea unui împrumut reparatoriu, bazat pe activele rusești imobilizate”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, marți, la Bruxelles, într-o conferință comună cu noul secretar general al NATO, Mark Rutte. „Vom consolida astfel și industria europeană de apărare, asigurându-ne că o parte din acest sprijin financiar este direcționată către achiziții din Europa și pentru Europa.”
O direcție clară: armament înainte de reconstrucție
Pe fondul lipsei acute de fonduri cu care se confruntă Kievul, mai mulți lideri europeni – între care și cancelarul german Friedrich Merz – susțin ideea ca împrumutul fără dobândă să fie condiționat de achiziția de echipamente militare europene. „Dacă Ucraina pierde războiul, nu va mai fi nimic de reconstruit”, a rezumat, sec, un diplomat european, sub protecția anonimatului.
Ideea este sprijinită și de Franța, care, deși rezervată în privința bazei juridice, este favorabilă direcționării fondurilor către industria de apărare europeană. În plus, o scrisoare comună transmisă de Suedia și Finlanda subliniază rolul pe care acest sprijin îl poate avea în consolidarea securității europene și în integrarea Ucrainei în structurile de apărare ale UE. Cele două state pun accent pe necesitatea cooperării industriale și pe livrarea de echipamente militare moderne „în toate domeniile, în funcție de nevoile Ucrainei”.
Disensiuni interne și riscuri juridice
Tema va fi discutată la un summit informal al liderilor europeni programat miercuri la Copenhaga. Pe masă se află nu doar detaliile tehnice ale împrumutului, ci și o problemă esențială de guvernanță: cum poate fi evitat un posibil veto din partea unor state precum Ungaria sau Slovacia, cunoscute pentru pozițiile ambigue în raport cu Kremlinul.
O variantă aflată în discuție este invocarea unei excepții din tratatele europene care permite decizii prin majoritate calificată în cazuri excepționale, unde solidaritatea UE este pusă în pericol. Potrivit unor surse diplomatice, juriștii Consiliului UE au transmis deja că există argumente solide pentru susținerea legalității unei astfel de abordări, fără ca aceasta să creeze un precedent periculos.
„Textul tratatului nu precizează în mod explicit condițiile aplicabile majorității calificate. Suntem într-un teritoriu juridic delicat, dar manevrabil”, a declarat profesorul Armin von Bogdandy de la Institutul Max Planck, care a analizat în vară opțiunile legale pentru depășirea dreptului de veto în cazul Ungariei.
O decizie cu miză dublă: Ucraina și autonomia strategică a Europei
Dincolo de sprijinul acordat Ucrainei, inițiativa reflectă o tendință tot mai pronunțată a Uniunii Europene de a-și consolida autonomia strategică, mai ales în contextul deteriorării relațiilor transatlantice sub administrația Trump. Incertitudinile legate de angajamentul viitor al SUA față de apărarea Europei determină liderii europeni să accelereze investițiile în propriile capacități de apărare.
Totuși, nu toate statele membre susțin condiționarea împrumutului. Un diplomat european de rang înalt a declarat că ideal ar fi ca Ucraina să poată decide singură cum să utilizeze fondurile: „Cu cât mai puține condiții impuse, cu atât mai eficient va fi sprijinul.”
Comisia Europeană a transmis joi, într-o notă scrisă, că banii pot fi utilizați atât pentru achiziții militare din UE, cât și pentru susținerea bugetului Ucrainei – o formulă de compromis care lasă liderilor politici decizia finală privind repartizarea fondurilor.
Între timp, sumele înghețate, estimate la 140 de miliarde de euro, rămân blocate în conturi ale Băncii Centrale Europene, administrate de instituția belgiană Euroclear.
Următorul pas: miniștrii de finanțe ai UE se vor reuni la Luxemburg pe 10 octombrie pentru a evalua fezabilitatea tehnică a inițiativei. Rămâne de văzut dacă vor putea stabili o formulă juridică suficient de clară încât să evite contestațiile din partea Rusiei și, totodată, suficient de limitată încât să nu deschidă cutia Pandorei în materie de precedente legale la nivelul UE.
Se încarcă comentariile...
