Ucraina va cere NATO acelaşi nivel de asistenţă antiaeriană de care beneficiază Israelul

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat marţi seara, în discursul său cotidian către populaţie, că va solicita o reuniune a Consiliului Ucraina-NATO pentru a obţine mai multă protecţie pentru oraşele şi infrastructura ţării din partea aliaţilor Kievului, după ce membri ai alianţei au ajutat Israelul să doboare rachete şi drone lansate de Iran în noaptea de sâmbătă spre duminică, relatează EFE şi DPA.

Atac rusesc asupra Krivoi Rog în septembrie 2023 FOTO PROFIMEDIA

„Să acordăm aceeaşi valoare tuturor vieţilor. Trebuie să o facem. Trebuie să le protejăm de teroare la acelaşi nivel. Ucraina va solicita convocarea unei reuniuni a Consiliului Ucraina-NATO pentru a discuta despre apărarea antiaeriană, despre furnizarea de echipamente antiaeriene, de sisteme şi rachete corespunzătoare", a declarat Zelenski.

De la atacul iranian de sâmbătă noapte, cu peste 300 de drone şi rachete care au fost doborâte aproape în întregime de apărarea antiaeriană a Israelului, cu asistenţă din afara teritoriului său naţional din partea SUA, a Marii Britanii şi a Franţei, Zelenski a cerut în mod repetat partenerilor săi să garanteze Ucrainei un nivel similar de protecţie, scrie Agerpres.

Zelenski a subliniat într-unul dintre aceste mesaje că Israelul, ca şi Ucraina, nu face parte din NATO şi a afirmat că membrii NATO ar putea să se implice mai mult în apărarea Ucrainei fără a activa Articolul 5 din Tratatul Alianţei Nord-Atlantice şi fără a intra în război cu Rusia.

„Lucrăm pentru a obţine mai mult ajutor real. Pentru a obţine o egalitate reală în apărarea împotriva terorii", a declarat în discursul său preşedintele ucrainean, adăugând că „dronele Shahed şi rachetele balistice sunt la fel" atunci când sunt folosite împotriva Israelului şi atunci când sunt trase asupra Ucrainei.

„Cum faci diferenţa între vieţile oamenilor, oare oamenii valorează în mod diferit? Nu, preţuim fiecare viaţă", a declarat Zelenski.

Încă de la începutul războiului, Ucraina le-a cerut aliaţilor săi să îi trimită suficiente sisteme antiaeriene pentru a-şi proteja teritoriul şi infrastructura de atacurile aeriene ruseşti. Kievul a primit o parte din ajutorul pe care îl solicită, dar teritoriul ucrainean rămâne vulnerabil la rachetele şi dronele ruseşti.

Joseph Borrell: protecția spațiului aerian israelian și ucrainean „nu pot fi comparate”

Întrebarea de ce țările occidentale nu pot apăra spațiul aerian al Ucrainei în același mod în care au făcut-o pentru Israel este „întemeiată", dar cele două situații „nu pot fi comparate”, a declarat marți șeful diplomației UE Josep Borrel.

Sistemul aerian Iron Drome al Israelului joacă un rol crucial în protejarea spațiului său aerian, dar „a durat ani de-a rândul pentru a fi construit și are un cost foarte ridicat", a declarat Borrell presei după o reuniune a Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles.

„Chiar dacă am avea banii, nu ar putea fi construit într-o singură noapte".

Borrell a mai spus că o parte din rachetele și dronele iraniene au survolat bazele aeriene ale armatelor Franței, SUA, Marii Britanii și Iordaniei, ceea ce a determinat aceste țări să acționeze „în autoapărare”.

„Nu există baze aeriene ale Marii Britanii sau ale Statelor Unite, cu atât mai puțin ale Iordaniei, desigur, pe teritoriul ucrainean sau pe un teritoriu pe care rachetele rusești îl survolează”, a subliniat el.

„Prin urmare, nu se poate da același răspuns, deoarece circumstanțele nu sunt aceleași. Dar, acestea fiind spuse: firește că livrarea de apărare aeriană către Ucraina trebuie accelerată și consolidată", a declarat Borrell.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, a reluat acest argument marți, în cadrul unei conferințe de presă, subliniind că „Ucraina se află pur și simplu într-o poziție diferită".

„Nu ne aflăm într-un conflict militar armat cu Rusia, ceea ce ar fi necesar pentru ca avioanele americane să se afle pe cerul Ucrainei angajându-se împotriva atacurilor rusești”, a declarat Miller.

În aceeași ordine de idei, ministrul britanic de externe David Cameron declara luni că desfășurarea de avioane de luptă occidentale pentru a proteja Ucraina de atacurile cu rachete ar duce la o „escaladare periculoasă".

Întrebat de ce Occidentul nu poate oferi Ucrainei un ajutor mai direct în doborârea dronelor, Cameron a răspuns că „ceea ce are nevoie Ucraina în acest moment nu sunt avioane occidentale deasupra lor".

„Ceea ce își doresc cu disperare și ceea ce trebuie să le oferim sunt mai multe sisteme de apărare aeriană", care sunt "mai eficiente", a spus Cameron.

Zelenski i-a mulțumit lui Scholz

În acelaşi discurs, Zelenski i-a mulţumit cancelarului german Olaf Scholz pentru eforturile sale în căutarea unei soluţii de rezolvare a conflictului în Ucraina.

Vorbind marţi la Beijing cu preşedintele chinez Xi Jinping, Scholz a subliniat importanţa Chinei pe scena mondială. Fiind un aliat-cheie al Rusiei, Xi este văzut ca având influenţă asupra preşedintelui rus Vladimir Putin.

„China ne poate ajuta într-adevăr să restaurăm o pace justă pentru Ucraina şi stabilitatea în relaţiile internaţionale", a declarat Zelenski, citat de DPA. Elveţia va găzdui un summit pentru pace la mijlocul lunii iunie, la care a fost invitată China, dar nu şi Rusia.

„Summitul din Elveţia ne va oferi tuturor o şansă reală de a pune cu adevărat în aplicare Carta ONU, obiectivele şi principiile sale", a declarat Zelenski.

Ucraina insistă ca toate forţele ruse să se retragă de pe teritoriul său, dar Rusia a calificat acest lucru drept „nerealist” şi cere Kievului să accepte „situaţia din teren”, adică anexarea celor patru regiuni ucrainene, dar controlate încă parţial de Moscova (Doneţk şi Lugansk la est, Herson şi Zaporojie la sud) plus Crimeea, peninsulă ucraineană pe care Moscova a anexat-o ilegal în 2014.

China consideră că mai este încă „mult de lucru” înaintea unei potenţiale conferinţe de pace în Elveţia

China a apreciat miercuri că mai este încă 'mult de lucru' înaintea unei potenţiale conferinţe în Elveţia cu privire la Ucraina, după afirmaţiile cancelarului german Olaf Scholz potrivit cărora Beijingul părea să susţină reuniunea, transmite AFP.

Elveţia a anunţat săptămâna trecută că doreşte să organizeze în zilele de 15-16 iunie o conferinţă privind pacea în Ucraina, dar fără participarea Rusiei.

Aflat în vizită în China în ultimele zile, cancelarul german Olaf Scholz a declarat marţi, în marja întrevederii sale cu preşedintele Xi Jinping, că Berlinul şi Beijingul doresc „să se concerteze în mod intensiv şi pozitiv în ce priveşte promovarea organizării unei conferinţe la nivel înalt în Elveţia”.

Întrebat miercuri dacă Beijingul va impulsiona Moscova să participe la conferinţă, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Lin Jian, a nuanţat afirmaţiile cancelarului german.

„Din câte ştiu, această reuniune este încă în pregătire şi rămâne încă multă muncă de făcut”, a declarat el în briefingul de presă zilnic.

În întâlnirea cu Olaf Scholz, Xi Jinping a declarat că Beijingul „susţine convocarea la momentul oportun a unei conferinţe de pace internaţionale recunoscute de Rusia şi Ucraina, cu o participare egală a tuturor părţilor şi o discuţie echitabilă a tuturor planurilor de pace'” a indicat miercuri Lin Jian.

Potrivit AFP, aceste remarci lasă să se înţeleagă că Beijingul nu susţine conferinţa din Elveţia în stadiul actual al situaţiei, în care Rusia nu participă.

După anunţul Elveţiei despre organizarea conferinţei, Moscova apreciase că discuţii cu privire la Ucraina în absenţa Rusiei nu au „niciun sens”.