Ucraina, pe marginea prăpastiei. Rusia: Am pierdut influenţa asupra proruşilor. Kiev: „Estul ţării se află în război“
0
Pentru Ucraina, ziua de vineri a fost cea mai sângeroasă din ultimele trei luni, cel puţin nouă persoane fiind ucise după ce armata a lansat primul atac major pentru a recâştiga controlul asupra oraşului Slaviansk asediat de separatişti. Mai mult, confruntările dintre proruşi şi proucraineni au escaladat în oraşul Odessa, acolo unde peste 46 de oameni au murit într-o clădire incendiată.
Prima ofensivă serioasă organizată de guvernul de la Kiev şi zecile de decese din Odessa au dus la cele mai grave tensiuni dintre Rusia şi Occident de după Războiul Rece, transmite AP. Kremlinul a transmis că bătălia pentru oraşul Slaviansk controlat de separatişti proruşi a distrus Pactul de la Geneva, încheiat cu scopul de a pune capăt tulburărilor din ţara profund divizată.
UPDATE 04.20 Cel puţin un militant pro-rus a murit, iar alţi doi au fost răniţi în timpul ciocnirilor violente dintre forţele de securitate ucrainene şi separatiştii fideli Moscovei, în oraşul Lugansk, potrivit informaţiilor furnizate de RIA Novosti. Autorităţile regionale au anunţat anterior că doi soldaţi au fost răniţi după ce câţiva protestatari pro-ruşi au încercat să ia cu asalt o unitate militară din oraş.
UPDATE 23.58 Armata ucraineană a început o operaţiune militară împotriva activiştilor pro-ruşi şi în oraşul Mariupol, în sud-estul Ucrainei, potrivit autorităţilor locale, citate de Russia Today.
„Unităţile speciale ale armatei ucrainene sunt în centrul oraşului şi trag focuri de avertisment. Circa 300 de oameni neînarmaţi s-au adunat în piaţa centrală din Mariupol, construiesc baricade din anvelope si blochează drumurile, denunţând prezenţa trupelor ucrainene, notează sursa citată. Într-o înregistrare video postată de site-ul Russia Today se poate vedea cum o baricadă a fost incendiată.
UPDATE 23.38 Confruntări violente, soldate cu rănirea a doi militari ucraineni, au avut loc sâmbătă seară şi în oraşul Lugansk, în estul Ucrainei. Potrivit Ministerului ucrainean de Interne, doi militari au fost răniţi după ce separatiştii proruşi au deschis focul asupra unităţii militare N3035 din Lugansk. Atacatorii au folosit grenade asurzitoare şi arme automate, conform autorităţilor.
UPDATE 23.31 Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a solicitat, sâmbătă, Statelor Unite ale Americii să intervină pe lângă autorităţile de la Kiev pentru a le convinge să oprească „imediat” operaţiunile militare împotriva „propriul popor”.
„Statele Unite trebuie să facă uz de influenţa sa pentru a obliga regimul de la Kiev, aflat sub controlul lor, care a declarat război propriului său popor, să înceteze imediat operaţiunile militare din regiunile din sud-estul ţării şi să-i elibereze pe toţi participanţii la manifestaţii”, i-a spus Serghei Lavrov lui John Kerry, în cadrul unei convorbiri telefonice, potrivit Ministerului rus de Externe.
UPDATE 22.38 Un convoi de TAB-uri aparţinând armatei ucrainene a forţat, sâmbătă seară, punctele de control ale separatiştilor proruşi din apropierea oraşului Kostiantînivka (regiunea Doneţk). Mai multe focuri de armă au putut fi auzite, confrom martorilor citaţi de agenţia Itar-Tass.
„Estul ţării se află în război“
Forţele ucrainene au continuat astăzi asaltul asupra separatiştilor, reuşind să elibereze şi un aeroport regional, în timp ce şeful centrului antiterorist al ţării a avertizat că regiunile estice ale ţării sunt, „în esenţă“, în război.
Operaţiunea ucraineană antiteroristă din regiunea Doneţk s-a soldat cu cinci morţi şi 12 de răniţi, a declarat şeful centrului, Vasyl Krutov.
„Ceea ce se întâmplă în estul a ţării nu este o acţiune pe termen scurt, ci este, în esenţă, un război“, a declarat Krutov sâmbătă.
Ponta: Situaţia din Ucraina, cea mai mare provocare de securitate
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) şi-a exprimat „dezaprobarea puternică" faţa de violenţele care au izbucnit vineri la Odessa şi „condamnă ferm" actele care s-au soldat cu numeroase victime. MAE face apel la detensionarea situaţiei, nu numai din regiunea Odessa, ci din întreaga zonă de est şi sud a Ucrainei, „unde actul ilegal de anexare a peninsulei Crimeea la Federaţia Rusă a fost urmat de o serie de acţiuni separatiste ilegale marcate de violenţe nejustificate", se arată într-un comunicat.
În plus, premierul Victor Ponta a declarat că situaţia din Ucraina, "care se agravează de la o zi la alta, reprezintă pentru România cea mai mare provocare de securitate din ultimii 20 de ani".
„Vreau să fim cât de bine pregătiţi se poate pentru toate provocările de la graniţa de răsărit, vreau ca România să fie pregătită alături de aliaţii NATO să asigure cu responsabilitate siguranţa viitorului României. Este o situaţie extrem de gravă ce se întâmplă acum în Ucraina. E din ce în ce mai rău în fiecare zi. Este cea mai mare provocare de securitate din ultimii 20 de ani pentru România. Acum vedem că decizia de a intra în NATO, pe care până acum nu am simţit-o ca fiind un beneficiu, de data aceasta se dovedeşte că va fi o decizie corectă, iar România are capacitatea militar şi strategic de a-şi îndeplini toate obligaţiile, în primul rând faţă de populaţie, cât şi către întreaga alianţă“, a declarat Ponta.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, spune că Rusia ar face o greşeală istorică dacă va continua să destabilizeze Ucraina, ceea ce ar putea atrage repercusiuni importante în relaţia dintre Rusia şi Occident.
În plus, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Catherine Ashton, a solicitat sâmbătă o anchetă care să identifice vinovaţii de violenţele de vineri de la Odessa.
„Faptele care au dus la pierderea tragică a atâtor vieţi omeneşti trebuie să fie acum clarificate printr-o anchetă independentă, iar vinovaţii de aceste acte criminale trebuie să fie deferiţi justiţiei. Uniunea Europeană recomandă reţinere tuturor părţilor implicate, cerându-le să nu exploateze această tragedie pentru a intensifica ura, diviziunile şi violenţa gratuită. Toate forţele politice trebuie de acum să îşi asume răspunderea şi să înceapă un dialog în vederea găsirii unei soluţionări comune a crizei. Toţi semnatarii acordului de la Geneva din 17 aprilie trebuie să îşi intensifice eforturile pentru ca acesta să fie pus în practică“, a declarat Catherine Ashton într-un comunicat.
Violenţele de la Odessa, organizate de Ianukovici?
Serviciul ucrainean de securitate (SBU) îl acuză pe preşedintele demis Victor Ianukovici de organizarea violenţelor din Odessa, cu implicarea unor grupări paramilitare din Transnistria şi a unor grupări ruse.
Potrivit SBU, apropiaţi ai lui Viktor Ianukovici au orchestrat şi finanţat violenţele din Odesa, soldate cu aproximativ 40 de morţi şi sute de răniţi.
„Violenţele produse pe 2 mai la Odessa au fost rezultatul unor ingerinţe străine“, a declarat un purtător de cuvânt al SBU.
Operaţiunea antiteroristă continuă sâmbătă la Kramatork şi Slaviansk
Forţele ucrainene au reluat operaţiunea militară împotriva separatiştilor proruşi din Kramatorsk chiar de la primele ore ale dimineţii de sâmbătă. Potrivit ministrului de Interne de la Kiev, trupele guvernamentale nu se vor opri aici. Totuşi, Arsen Avakov nu a oferit nicio informaţie despre numărul victimelor. Trupele guvernamentale au distrus două puncte de control instalate ilegal de separatişti în apropiere de aeroportul din Kramatorsk.
Imagini de la Kramatorsk
Agentia de presă rusă Ria Novosti scrie că 10 oameni şi-au pierdut viaţa în timpul confruntărilor de azi-noapte, iar alţi 30 de oameni au fost răniţi, dintre care 10 au fost spitalizaţi. Informaţiile publicate în presă nu au fost confirmate oficial de Kiev.
Forţele ucrainene au reuşit să preia controlul asupra unui turn de televiziune din oraşul Kramatorsk. Operaţiunea antiteroristă de amploare lansată de Kiev continuă şi în oraşul Slaviansk. Ministerul ucrainean al Apărării a anunţat că bilanţul militarilor ucraineni morţi în această localitate a ajuns la patru. Între timp, RIA Novosti scrie că la Kramatorsk sunt cel puţin doi morţi şi zeci de răniţi.
Preşedintele interimar al Ucrainei, Oleksandr Turcinov a precizat că separatiştii folosesc locuitorii drept scuturi umane şi a cerut Rusiei să înceteze acţiunile împotriva ţării sale.
"Vreau să mă adresez conducerii Federaţiei Ruse. Încetaţi isteria, ameninţările şi intimidările, atunci când vă referiţi la evenimentele care au loc în Ucraina. Dacă sunteţi îngrijoraţi de violarea drepturilor etnicilor ruşi, ocupaţi-vă întâi de drepturile locuitorilor din ţara voastră, care sunt încălcate în mod sistematic", a transmis Turcinov.
Rusia: „Am pierdut influenţa asupra proruşilor“
De cealaltă parte, Rusia susţine că „a pierdut influenţa“ asupra militanţilor proruşi din Ucraina, iar în contextul violenţelor actuale organizarea alegerilor prezidenţiale pe 25 mai ar fi absurdă, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei.
„De acum înainte, Rusia şi-a pierdut influenţa asupra acestor oameni, pentru că va fi imposibil să-i convingem să predea armele, în condiţiile în care există o ameninţare directă la viaţa lor“, a transmis Peskov.
Întrebat cum va răspunde Rusia la escaladarea crizei din Ucraina, el s-a limitat la a spune că nu are un răspuns la această întrebare, întrucât este un element nou pentru ei. În schimb, a subliniat că responsabilitatea pentru vărsarea de sânge de la Odessa o poartă Kievul şi susţinătorii săi occidentali.
Kievul susţine ca are dovezi că Rusia este implicată în răpirea observatorilor OSCE
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunţat că deţine dovezi incontestabile privind implicarea Moscovei în răpirea reprezentanţilor OSCE de către militanţii pro-ruşi. Potrivit unui comunicat al serviciilor speciale ucrainene, în pofida faptului că partea rusă declară că Ucraina se face vinovată de răpirea observatorilor OSCE, există dovezi care demonstrează contrariul.
Astfel, colaboratorii Serviciului de Securitate al Ucrainei au interceptat o convorbire telefonică dintre reprezentantul liderului de la Kremlin, Vladimir Lukin, şi unul dintre liderii separatiştilor, care fac parte din grupul „Strelkov”, Igor Girkin. Autorităţile de la Kiev spun că înregistrarea convorbirii demonstrează clar că acţiunile rebelilor au fost coordonate de autorităţile de la Moscova, iar „implicarea activă” a delegaţiei ruse în eliberarea ostaticilor este doar o înscenare”, a mai comunicat Serviciul ucrainean de Securitate.
Observatorii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa reţinuţi de insurgenţi de 8 zile în Slaviansk au fost eliberaţi, a anunţat un oficial rus sâmbătă dimineaţă. „Toate cele 12 persoane (opt străini - observatori OSCE - şi patru ucraineni) ce figurau pe lista mea au fost eliberate“, a anunţat emisarul rus Vladimir Lukin.
„Observatorii militari au fost eliberaţi, dar nu vom face niciun comentariu pe această temă până când nu vor ajunge într-un loc sigur“, a declarat şi purtătorul de cuvânt al organizaţiei Natasha Rajakovic, confirmând anunţul făcut anterior de emisarul special Vladimir Lukin.
Interceptarea SBU cu ostaticii OSCE
Bulgaria: Trebuie să înceteze situaţia de la Odessa
Ministrul bulgar de Externe, Kristian Vinghenin, spune că există posibilitatea ca cei 300.000 de etnici bulgari din Ucraina să ceară azil politic dacă violenţele vor continua.
"Situaţia de la Odesa este monstruoasă. Trebuie acţiuni urgente pentru limitarea violenţelor. Autorităţile ucrainene trebuie să dezarmeze grupurile paramilitare şi să limiteze influenţa grupurilor de extremă-dreapta", a declarat şeful diplomaţiei bulgare.
Rusia întrerupe zborurile Aeroflot către Harkov şi Doneţk
Aeroflot anunţă că opreşte zborurile spre Harkov şi Doneţk. Decizia vine după ce autorităţile de la Kiev au interzis aeronavelor companiei ruse să intre în spaţiul aerian al Ucrainei.
Interdicţia este valabilă până pe 5 mai. Biletele pot fi anulate fără penalizări. Agenţia federală rusă a aviaţiei -Rosaviaţia - a calificat măsura drept o „nerespectare fără precedent a acordurilor internaţionale”, subliniind că interdicţia încalcă drepturile pasagerilor şi duce la instituirea unei blocade umanitare împotriva locuitorilor din sud-estul Ucrainei. Reprezentanţii instituţiei au dat asigurări că Rusia nu va răspunde în aceeaşi manieră şi nu va închide spaţiul aerian pentru companiile din Ucraina.
Lupte pentru Slaviansk
Armata ucraineană a atacat vineri Slaviansk, reuşind să captureze cele mai importante puncte de control din afara bastionului cu preţul doborârii a două elicoptere ale sale, dar nu a reuşit să pătrundă şi în centrul oraşului.
Cea mai mare vărsare de sânge a avut loc la Odessa. Un miting proucrainean la care au participat aproximativ 1.500 de suporteri ai cluburilor de fotbal, înaintea unui meci programat vineri seară, a fost atacat de sute de militanţi proruşi cu căşti de protecţie şi dotaţi cu bâte. Cele două tabere au aruncat cocktailuri Molotov, pietre smulse din caldarâm şi explozibili. Martorii oculari susţin că au văzut cum militanţii proruşi trăgeau în civili de pe acoperişurile unor clădiri. În aceste confruntări, cel puţin 3 persoane au fost ucise.
Trei zile de doliu la Odessa
Trei zile de doliu au fost declarate în Odesa, după ce 46 de oameni au murit în urma confruntărilor sângeroase între un grup de separatişti proruşi şi două grupuri de microbişti ucraineni. „Deocamdată au fost identificate şase persoane, toate din oraşul Odesa“, a declarat Igor Borşuleak, procurorul regiunii Odesa, care a refuzat să confirme sau să infirme prezenţa între jertfele tragediei a cetăţenilor ruşi sau a unor persoane din regiunea separatistă a Republicii Moldova.
Vineri seară, activişti proucraineni au atacat o tabără în care susţinătorii proruşi îşi instalaseră corturile, forţându-i pe aceştia să se refugieze în „Clădirea Sindicatelor“, care ulterior a fost incendiată. Poliţia a declarat că 31 de persoane au murit din cauza fumului sau în urma încercărilor de a se salva sărind pe geamurile de la etaj. Presa din Republica Moldova scrie că printre victime s-ar afla 15 cetăţeni ruşi şi 10 originari din Transnistria. Informaţia nu a fost, însă, confirmată din surse oficiale.
Imagini cu clădirea incendiată
Potrivit martorilor, manifestanţii proruşi au tras mai multe focuri din arme pneumatice şi de foc, iar la locul incidentului au fost găsite mai multe gloanţe, inclusiv de la automate Kalaşnikov.
Întrebată cine a aruncat cocktailurile Molotiv în clădire, activista proucraineană Diana Berg a precizat: „oamenii noştri, dar acum tot ei îi ajută să se salveze din clădirea în flăcări“, scrie „Washington Post“.
În timpul confruntărilor, au fost avariate mai multe maşini şi o clădire. În legătură cu situaţia creată, guvernatorul oraşului, Vladimir Nemirovski, a convocat o şedinţă de urgenţă la care au participat şeful procuraturii şi al miliţiei locale. Ulterior, acesta a declarat că forţele de ordine se fac vinovate pentru evenimentele tragice care au avut loc, pentru că nu au reacţionat promt pentru a opri violenţele.
În urma violenţelor din Odessa, peste 130 de persoane au fost reţinute. Ele riscă acuzaţii care variază de la participarea la revolte până la crimă cu premeditare.
Reacţia Rusiei
Preşedintele interimar al Ucrainei, Oleksandr Turcinov, a declarat vineri că atacul asupra oraşului Slaviansk a fost organizat cu intenţia de a proteja civilii de „mercenarii statelor străine, de teroriştii şi criminalii care iau ostatici, ucid şi torturează persoane şi ameninţă integritatea teritorială şi stabilitatea Ucrainei“.
Însă un purtător de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin a numit ofensiva un act „criminal“ şi a spus că a „distrus ultima speranţă pentru punerea în aplicare a acordurilor de la Geneva“ încheiate pe 17 aprilie, pentru a dezamorsa criza. Conform acordului semnat de Ucraina, Rusia, Statele Unite şi Uniunea Europeană, separatiştii urmau să depună armele şi să părăsească clădirile guvernamentale pe care le-au ocupat în estul Ucrainei.
„Rusia primeşte cu indignare informaţiile despre noua crimă comisă la Odesa şi îndeamnă Kievul şi susţinătorii săi occidentali să pună capăt anarhiei şi să îşi asume responsabilitatea în faţa poporului ucrainean. Aceste evenimente tragice sunt considerate de Moscova ca un nou semn de iresponsabilitate ucigaşă a autorităţilor de la Kiev”, se arată în comunicatul Ministerului de Externe al Rusiei.
Reacţia SUA
La Washington, preşedintele american Barack Obama şi-a întărit vineri sprijinul faţă de ofensiva Ucrainei şi a transmis că SUA şi Europa sunt unite în determinarea de a impune sancţiuni suplimentare dacă Rusia continuă să destabilizeze ţara. „Noi nu vrem să pedepsim Rusia, ci să o determinăm să opteze pentru calea dreaptă. Nu vom avea altă soluţie decât să impunem sancţiuni mai severe dacă Rusia perturbă alegerile prezidenţiale programate pentru 25 mai, sancţiuni care vor slăbi şi mai mult Rusia din punct de vedere economic. În contextul în care forţele ucrainene încearcă să restabilească ordinea în estul ţării este evident pentru întreaga lume că aceste grupuri sprijinite de Rusia nu sunt nişte protestatari paşnici. Vorbim despre militanţi puternic înarmaţi, care beneficiază de sprijinul Rusiei“, a transmis Barack Obama vineri.
Însă violenţele „inacceptabile“ de la Odesa au fost condamnate de Statele Unite, care au făcut din nou apel la autorităţile din Ucraina şi Rusia să restaureze ordinea.
„Violenţa şi dezordinea care au condus la atât de mulţi morţi şi răniţi sunt inacceptabile. Cerem celor două părţi să lucreze împreună pentru restaurarea calmului, legii şi ordinii”, se arată într-un comunicat al Departamentul american de Stat.
[<a href="//storify.com/Alinavasile123/ucraina" target="_blank">View the story "Ucraina " on Storify</a>]
Se încarcă comentariile...
