Ucraina îl sancționează pe Lukașenko după ani de ezitare: semnal dur pentru Belarus și Rusia

Decizia Ucrainei de a-l sancționa oficial pe liderul de la Minsk, Alexander Lukașenko, a declanșat reacții dure în presa și propaganda belarusă. Măsura, adoptată pentru o perioadă de 10 ani, vine însă după ani de reținere din partea Kievului și transmite un semnal clar atât partenerilor internaționali, cât și istoriei.

Ucraina îl sancționează pe Lukașenko după ani de ezitare FOTO: Arhivă

Potrivit publicației ucrainene European Pravda, reacția agresivă a propagandei belaruse și atacurile la adresa Ucrainei și a președintelui Volodimir Zelenski au fost provocate de sancțiunile impuse recent de Kiev împotriva lui Alexander Lukașenko. Aceste sancțiuni sunt valabile timp de zece ani și includ blocarea activelor și capitalului, oprirea completă a operațiunilor comerciale și economice, suspendarea tranzitului, a obligațiilor financiare și anularea permiselor.

În paralel, au fost introduse și sancțiuni pe termen nedeterminat, care prevăd retragerea distincțiilor de stat ucrainene acordate lui Lukașenko, cu efecte juridice clare pe teritoriul Ucrainei.

Jurnaliștii ucraineni subliniază că Ucraina a evitat mult timp acest pas, chiar și după alegerile considerate fraudate din 2020 și după încălcările grave ale drepturilor omului. Deși Lukașenko a fost sancționat atunci de Uniunea Europeană, Statele Unite și Regatul Unit, Kievul a preferat să lase deschis un spațiu de manevră diplomatică.

De la sprijin indirect la participare directă 

Sancțiunile nu au fost introduse nici în 2022, când sprijinul Belarusului pentru invazia pe scară largă a Rusiei devenise evident. Chiar și Japonia a sancționat atunci regimul de la Minsk, însă Ucraina a amânat decizia.

Situația s-a schimbat radical în a doua jumătate a anului 2025. European Pravda arată că Lukașenko s-a dovedit „slab, pentru că se supune lui Putin, nu poporului său”, iar acțiunile sale sunt dictate de Federația Rusă și de Vladimir Putin.

Instalarea stațiilor de releu pe teritoriul Belarusului, care au permis coordonarea în timp real a atacurilor cu drone asupra nordului Ucrainei, precum și desfășurarea sistemului de rachete Oreshnik, nu mai pot fi considerate „sprijin indirect”. „Este vorba despre participare directă la conflictul armat”, notează jurnaliștii ucraineni.

Dreptul internațional nu lasă loc de interpretări 

Conform Articolului 3 dintr-o rezoluție a Adunării Generale a Organizația Națiunilor Unite, un stat care permite folosirea teritoriului său pentru un act de agresiune împotriva altui stat comite el însuși un act de agresiune. „În cazul Belarusului, exact asta se întâmplă”, subliniază sursa citată.

Repetatoarele instalate la frontieră nu sunt simple echipamente de comunicații, ci extinderi ale capacităților de atac ale Rusiei. Ele cresc precizia și raza loviturilor, îngreunează funcționarea sistemelor ucrainene de război electronic și sporesc riscurile pentru infrastructura civilă. În acest context, teritoriul Belarusului a devenit, practic, o componentă a mașinăriei militare ruse, cu impact asupra securității întregii Europe.

Belarus, verigă-cheie în ocolirea sancțiunilor 

Rolul Minskului nu se limitează la sprijin militar. Belarus este folosit sistematic ca hub pentru eludarea sancțiunilor internaționale. Companiile belaruse sunt integrate în complexul militar-industrial rus, iar componente fabricate în Belarus ajung în rachetele folosite de Rusia. De asemenea, fluxurile logistice și financiare tranzitează această jurisdicție, contribuind la susținerea războiului.

O dimensiune aparte o reprezintă promovarea, în 2022, a lagărelor de filtrare pentru ucraineni și implicarea în răpirea copiilor ucraineni. „Toate aceste acțiuni nu au lăsat Ucrainei altă opțiune”, scrie European Pravda. Astfel, în 2026, Kievul a trecut la „o corectare treptată, dar fermă” a politicii față de autoritățile belaruse.

Schimbare de percepție și în Europa 

Atitudinea față de Lukașenko se schimbă și la nivel european. La 15 decembrie 2025, Uniunea Europeană a introdus un nou criteriu pentru sancționarea persoanelor și companiilor care contribuie la acțiuni ale Belarusului ce subminează securitatea și stabilitatea UE.

Decizia a fost motivată de incidente repetate cu sonde meteorologice, care au generat riscuri pentru infrastructura critică, inclusiv pentru aeroportul din Vilnius. „Chiar și în interiorul UE se recunoaște tot mai clar că problema nu este una locală”, notează sursa.

În acest context, Uniunea Europeană se pregătește să intensifice presiunea asupra Minskului, iar Ucraina se așteaptă la o aliniere mai strânsă a regimurilor de sancțiuni aplicate Belarusului și Federației Ruse.