Țările baltice, sceptice față de leadershipul Europei: Dacă nu acționați, e doar retorică

În timp ce SUA își schimbă politica față de Europa, Marea Britanie și Franța și-au asumat roluri de lideri în apărarea continentului fără sprijinul SUA. Însă statele baltice, care percep o amenințare existențială din partea Rusiei, nu sunt pregătite să renunțe la modelul actual de apărare transatlantică, se arată într-o analiză Kyiv Independent.

Statele baltice sunt de părere că NATO reprezintă cea mai bună protecție FOTO SHUTTERSTOCK

Președintele francez Emmanuel Macron a propus o „autonomie strategică” a Europei prin care să-și asigure singură apărarea și să-și poate promova agenda fără a avea nevoie de aprobarea americană.

Însă statele baltice au o altă viziune.

„Regiunea noastră, istoric dependentă de legăturile transatlantice puternice, se confruntă acum cu un peisaj geopolitic în schimbare, în care angajamentele SUA față de NATO și securitatea europeană sunt din ce în ce mai nesigure. Sunt de acord cu noțiunea de apărare europeană mai puternică, dar suntem în dezacord privind conceptul de «autonomie strategică». Nu acesta este obiectivul nostru”, a spus Bajarunas.”, spune Eitvydas Bajarunas, ambasador al Ministerului de Externe al Lituaniei și analist la Centrul pentru Analiza Politicii Europei (CEPA).

NATO condusă de SUA, cea mai bună protecție pentru țările baltice

Din punctul de vedere al țărilor baltice, având în vedere vecinătatea cu Rusia și aliata sa Belarus, o posibilă destrămare a alianței condusă de SUA ar fi o vulnerabilitate periculoasă.

După invazia rusă pe scară largă în Ucraina, SUA au întărit frontiera de est a alianței cu încă 20.000 de soldați, mărind prezența militară la peste 100.000 de soldați. În 2024, potrivit estimărilor analiștilor, SUA aveau 14.000 de soldaţi în Polonia, 1.000 în Lituania şi 700 în Estonia.

Prezența nu este una puternică, dar sunt o asigurare că Rusia nu va risca să se confrunte cu soldați americani.

Declarațiile lui Donald Trump precum că SUA nu vor apăra țările care nu-și îndeplinesc obligațiile financiare față de NATO au stârnit îngrijorare, chiar dacă Polonia și țările baltice nu se încadrează în această categorie, plănuind să-și majoreze cheltuielile la 5% din PIB.

Cu o populație combinată de doar aproximativ 6 milioane, e puțin probabil ca țările baltice să reziste singure în fața unei confruntări cu Rusia. 

Cât despre Polonia, oficialii de securitate avertizează că armata are suficiente provizii pentru a rezista agresiunii inamice o „săptămână sau două” înainte ca NATO să intervină.

Balansare între Europa și SUA

Europa trebuie să „redescopere gustul pentru risc, ambiție și putere” și să-și abandoneze „vasalitatea mulțumită” față de SUA, declara Emmanuel Macron după vizita sa la Washington, luna trecută.

Perspectiva sa este în contradicție cu cea a premierul britanic Keir Starmer, care încearcă să mobilizeze angajamentul Europei fără a rupe legăturile cu SUA.

Polonia și Țările Baltice au salutat inițiativa și au avut reacții pozitive față de propunerea lui Macron de a extinde umbrela nucleară franceză la aliații europeni.

Însă unele voci trag un semnal de alarmă mai puternic în privința securității pe fondul schimbării politicii externe a lui Trump.

Dacă Europa nu se trezește acum, „s-ar putea să fie nevoie să o declarăm moartă”, declara fostul ministru de externe lituanian Gabrielius Landsbergis pentru Kyiv Independent într-un interviu din februarie.

„Recunoaștem necesitatea ca Europa să își asume mai multe responsabilități și să contribuie mai mult la securitatea transatlantică. Este nevoie de o conducere europeană mai puternică pentru securitatea Europei”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Letoniei.

Totuși, statele estice nu sunt dispuse să renunțe complet la legăturile transatlantice, fiind sceptice față de un angajament european concret în domeniul apărării.

„Inițiativele europene privind apărarea s-au limitat adesea la simple discuții sau la planuri mult prea ambițioase și controversate pentru o „Armată Europeană”, fără o implementare practică substanțială”, a adăugat diplomatul lituanian.

Țările baltice au lăudat planul ReArm al Comisiei Europene de a investi 800 de miliarde de euro în apărare.

Cu toate acestea, „este esențial ca aceste eforturi să nu conducă la crearea de structuri care se dublează sau concurează cu NATO”, a subliniat Bajarunas, prezentându-le în schimb ca o șansă de a spori „contribuția Europei la apărarea colectivă”.

O schimbare a centrului de greutate

Europa de Vest a fost în mod tradițional „complet dominantă” în chestiuni politice și militare, chiar și după extinderea spre est a UE și NATO. Dar invazia totală a Ucrainei de către Rusia marcat o schimbare, spune fostul președinte al Estoniei, Toomas Hendrik Ilves.

„Dacă nu plătești pentru ceva, atunci este doar multă retorică”, a declarat acesta, menționând faptul că Franța - printre alții - a blocat pachetul de ajutor militar de 40 de miliarde de euro planificat de UE pentru Ucraina.

În 2024, doi politicieni baltici au fost numiți în posturile de top ale Comisiei Europene în materie de politică externă și de securitate - estona Kaja Kallas în calitate de Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe, respectiv lituanianul Andrius Kubilius în calitate de Comisar pentru Apărare.

Situația „s-a schimbat încet, noi (tarile baltice) ajungem într-o poziție mai bună, în principal datorită Poloniei... Nu poți ignora Polonia”, a spus Ilves.

Polonia a devenit o voce cu greutate pe scena securității europene cu achiziții masive de tancuri, avioane și alte echipamente militare, și plănuind să cheltuiască 4,7% din PIB pentru apărare în acest an.

Aceste evoluții par să inspire o „abordare mai incluzivă a planificării apărării” și „eforturi de integrare a perspectivelor est-europene în strategii mai largi de apărare”, a spus Eitvydas Bajarunas, ambasador la Ministerul de Externe al Lituaniei

Chiar dacă țările baltice, precum și Polonia și țările nordice și-au demonstrat angajamentul față de apărare, Trump a oferit puține asigurări în schimb. Pașii săi recenti semnalează că o restructurare majoră a ordinii de securitate a Europei ar putea fi inevitabilă, notează Kyiv Independent.