Summit-ul de securitate de la Paris. Poate Europa să construiască un front unit pentru viitorul Ucrainei?
0Liderii europeni sunt într-o grabă nebună. Summitul de securitate convocat în Paris luni este o dovadă elocventă a acestui fapt, notează BBC.
Aceștia sunt încă șocați de faptul că nu au fost invitați la discuțiile cu Rusia privind viitorul Ucrainei, inițiate de SUA. Președintele american Donald Trump a declarat duminică că ar putea discuta cu președintele rus Vladimir Putin „foarte curând”.
Va reuși Europa, sub presiune, să lase la o parte diferențele politice și preocupările economice interne pentru a-și uni forțele în ceea ce privește cheltuielile de apărare și viitorul Ucrainei, inclusiv prin trimiterea de trupe acolo, pentru a-și face un loc la masa negocierilor?
Se pare că vor încerca.
Administrația Trump nu pare 100% decisă în privința Ucrainei. S-au înregistrat mai multe mesaje amestecate în acest weekend.
Aceasta lasă europenilor o fereastră mică de oportunitate pentru a-l convinge pe președintele american că sunt un partener de nădejde.
Și vor încerca să facă acest lucru prin întâlnirea de la Paris, unde se vor aborda două subiecte cerute de Donald Trump: ca Europa să investească mai mult în propria apărare și să trimită trupe în Ucraina după un armistițiu.
Liderii europeni insistă asupra participării directe a Ucrainei la discuțiile de armistițiu. Aceștia susțin de mult timp că „nu există decizii despre Ucraina fără Ucraina”.
Însă pentru Europa, este vorba de mult mai mult decât atât.
Este acea conștientizare rece – temută, dar nu complet neașteptată – că administrația Trump nu pune preț pe relațiile cu partenerii europeni sau pe apărarea acestora.
Europa a beneficiat de o umbrelă de securitate oferită de SUA încă de la Al Doilea Război Mondial.
Temeri că s-ar putea schimba arhitectura de securitate a continentului
În funcție de parametrii discuțiilor dintre Rusia și SUA privind Ucraina și de cât de încurajat se simte Putin de acestea, există și teama că acest lucru ar putea schimba arhitectura de securitate a continentului.
Putin a fost întotdeauna nemulțumit de extinderea NATO spre Est. Vecinii Rusiei – micile state baltice foste sovietice și Polonia – se simt acum deosebit de expuși.
Nu toate statele europene vor fi prezente la summitul de luni. Doar cele cu un aport militar semnificativ: Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Polonia, Spania și Danemarca – care va reprezenta națiunile baltice și nordice, alături de președintele Consiliului European și secretarul general al alianței de apărare, NATO.
Alte țări vor participa la întâlniri ulterioare.
Chiar și la această întâlnire restrânsă de la Paris, va fi dificil, dacă nu imposibil, să se ajungă la un acord concret privind creșterea cheltuielilor de apărare. Polonia intenționează să aloce 4,47% din PIB pentru apărare în 2025, iar Marea Britanie încă luptă pentru a ajunge la 2,5%, dar nu a reușit încă acest lucru.
Însă liderii pot promite o coordonare mai bună, cheltuirea unor sume mai mari în cadrul NATO și asumarea unei părți din reconstrucția post-război a Ucrainei. De asemenea, se preconizează că Uniunea Europeană va întări și ea eforturile de apărare.
Trupe în Ucraina după armistițiu
O mare parte din întâlnirea de la Paris se va concentra și pe ideea de a trimite trupe în Ucraina după un armistițiu.
Conceptul discutat nu presupune trupe de menținere a păcii, ci mai degrabă o „forță de reasigurare”, staționată în spatele, și nu pe linia unui eventual armistițiu.
Scopul prezenței trupelor europene ar fi triplu. Să transmită un mesaj ucraineanilor: că nu sunt singuri. Să trimită un alt mesaj către SUA, arătând că Europa „își face partea” pentru apărarea propriului continent și, nu în ultimul rând, să transmită un avertisment Moscovei: dacă va încălca termenii unui armistițiu, nu va negocia doar cu Kievul.
Este, însă, un concept controversat și care ar putea să nu fie pe placul alegătorilor. În Italia, de exemplu, 50% dintre cei chestionați nu vor să trimită nici măcar mai multe arme în Ucraina, darămite să trimită soldați acolo.
Sunt multe întrebări încă nerezolvate:
Câte trupe ar trebui să trimită fiecare țară europeană, pentru cât timp și sub ce comandă? Care va fi mandatul lor - de exemplu, dacă Rusia încalcă termenii unui armistițiu, ar însemna că soldații europeni ar intra direct în război cu Rusia? Vor avea SUA în spatele lor în acest caz?
Europa ar dori o garanție de securitate din partea SUA înainte de a trimite soldați în Ucraina. Este posibil să nu o obțină.
Este mult prea mult de decis într-o singură zi de luni. Iar liderii, inclusiv premierul britanic Keir Starmer, vin la Paris cu propriile îngrijorări interne – pot să își permită cheltuieli suplimentare pentru apărare? Au trupele necesare pentru a le trimite în Ucraina? Germania este reticentă în a face angajamente concrete cu doar câteva zile înaintea unei alegeri generale încinse.
Dar acest summit se va concentra pe linii mari, nu pe detalii fine. Cel puțin discuțiile vor începe în mod public.
Va fi Donald Trump atent?
E greu de spus.
Emisar la Casa Albă
Se vorbește despre trimiterea unui emisar la Washington după întâlnirea de la Paris pentru a prezenta punctul de vedere al Europei. De exemplu, prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, este apropiată de administrația Trump.
Keir Starmer are planificată o vizită la Washington în câteva zile. Aceasta ar putea fi ocazia sa de a juca rolul de punte între Europa și SUA.
Întâlnirea de la Paris oferă, de asemenea, o oportunitate pentru Marea Britanie și alți lideri europeni de a repara relațiile după amărăciunea Brexit-ului.
Mark Leonard, șeful Consiliului European pentru Relații Externe, subliniază că Starmer ar putea „demonstra că Marea Britanie este un actor responsabil în securitatea europeană ... Un lucru care va fi observat și se va traduce în bunăvoință în negocierile pe alte subiecte”.
Subiecte precum relațiile comerciale și cooperarea în materie de aplicare a legii, pe care Marea Britanie speră să le îmbunătățească cu UE în viitor.
”Europa nu-și va tăia singură craca de sub picioare”
Franța, țara gazdă, se simte încrezătoare. Președintele Macron a susținut mult timp că Europa trebuie să fie mai puțin dependentă de țări nemembre în privința lanțurilor de aprovizionare, capacităților tehnologice și, cu siguranță, în privința apărării. A făcut valuri anul trecut atunci când a sugerat pentru prima dată ideea trupelor pe teren în Ucraina.
Franța este „foarte mândră” că serviciile sale de informații și securitate nu sunt interconectate cu SUA, spre deosebire de Marea Britanie, spune Georgina Wright, director adjunct pentru studii internaționale la Institutul Montaigne. Aceasta face mai ușor de deconectat relațiile, acum că Trump este la Casa Albă și cere ca Europa să se ocupe de propria apărare.
SUA a trimis un chestionar aliaților europeni, cu șase puncte și întrebări, între care ce țări ar fi dispuse să trimită trupe în Ucraina în cadrul unui acord de pace și ce guverne ar fi pregătite să intensifice sancțiunile împotriva Rusiei, inclusiv prin aplicarea mai strictă a celor existente.
Totuși, Julianne Smith, fost ambasador al SUA la NATO, susține că acest tip de muncă diplomatică complicată necesită săptămâni de întâlniri și nu poate fi rezolvată doar prin completarea unor formulare.
Ea adaugă că oricum ceea ce liderii europeni vor reuși să obțină la Paris, dacă vor folosi acest lucru pentru a cere un loc la masa negocierilor privind Ucraina, va fi o poziție slabă.
„Dacă Trump cedează și spune nu, va refuza Europa să ajute cu totul? Nu își pot tăia singuri craca de sub picioare.”
Practic, dacă SUA intenționează să se retragă din Ucraina și din Europa în general în privința securității, atunci Europa va trebui să își crească semnificativ bugetul de apărare.
Dacă Donald Trump nu este atent, Vladimir Putin cu siguranță va fi.
Se încarcă comentariile...
