Speranţele ucrainenilor după vizita lui Macron, Draghi şi Scholz la Kiev: „Vrem ca ei să ne vadă şi să ne înţeleagă durerea”

0
0
FOTO EPA-EFE
FOTO EPA-EFE

Liderii a patru ţări din UE, Franţa, Germania, Italia şi România, au mers joi în vizită la Kiev unde au promis să susţină candidatura Ucrainei la blocul comunitar în cadrul unei demonstraţii de sprijin la nivel înalt pentru o ţară atacată ce luptă să respingă invazia rusă, relatează Associated Press.

Preşedintele Emmanuel Macron a promis Ucrainei şase tunuri puternice de artilerie montate pe camion, ultima promisiune de arme occidentale pentru Ucraina unde are loc un război lent de uzură.

Liderii din ţările UE „fac tot totul astfel încât Ucraina să aibă posibilitatea de a-şi decide soarta”, a subliniat Macron în cadrul conferinţei de presă.

Vizita preşedintelui francez, a cancelarului german, a premierului italian şi a preşedintelui României are o încărcătură simbolică puternică menită să atenueze temerile Kievului că determinarea Occidentului de a o oferi ajutor Ucrainei se poate toci pe măsură ce războiul se prelungeşte.

Cele trei mari puteri europene s-au confruntat cu critici întrucât au continuat să interacţioneze cu preşedintele rus Vladimir Putin şi nu au acţionat suficient de convingător pentru a furniza Ucrainei cantitatea de armament pe care o consideră necesară ca să respingă agresiunea rusă.

Ajungând la Kiev pe fundalul sirenelor aeriene, Macron, Scholz şi Draghi s-au deplasat spre Irpin, un oraş la periferia Kievului ce a fost scena unor lupte intense la începutul războiului şi unde au murit numeroşi civili.

În timp ce imaginile şocante ale amplorii distrugerilor au mobilizat sprijinul occidental, oficialii din Ucraina s-au arătat îngrijoraţi că „oboseala războiului” ar fi posibil să-l erodeze – mai ales în contextul creşterilor preţurilor şi al alegerilor apropiate aflate în centrul grijilor americanilor.

Până acum SUA şi aliaţii săi au oferit armament de miliarde de dolari, iar recent Germania şi SUA au anunţat noi livrări de arme. Echipamentele occidentale s-au dovedit esenţiale pentru succesul surprinzător al Ucrainei în împiedicarea ruşilor să preia capitala. Însă oficialii de la Kiev spun că au nevoie de mai mult ajutor pentru a alunga definitiv forţele Moscovei.

Mulţi ucraineni au sperat că vizita liderilor ar putea marca un punct de cotitură prin deschiderea drumului către noi livrări semnificative de arme. Totodată, vizita are loc în contextul în care liderii UE se pregătesc să ia o decizie cu privire la cererea Ucrainei de a deveni candidat la UE.

Aliaţii europeni au trimis arme din ce în ce mai puternice, mobilizându-se în jurul Ucrainei mai mult decât se aşteptau mulţi, aprobând împotriva Rusiei val după val de sancţiuni fără precedent, care însă strâmtorează serios economia Europei.

Ucrainenii spun că în prezent au nevoie de mai mult ajutor, deoarece forţele ruse îşi avansează ofensiva în regiunea Donbass, câştigând lent, dar constant teren în faţa forţelor ucrainene depăşite numeric şi ca putere de foc.

Deşi speranţele au fost mari, a existat şi scepticism din partea unor oficiali în privinţa rezultatelor vizitei. Guvernatorul provinciei Lugansk din Donbass, Serhii Haidai, a declarat că vizita nu va aduce progrese dacă liderii europeni vor cere Ucrainei să semneze un tratat de pace cu Rusia care să presupună renunţarea la teritorii.

„Sunt sigur că preşedintele nostru, Volodimir Zelenski, nu va face concesii şi nu va face schimburi cu teritoriile noastre. Dacă cineva vrea să oprească Rusia dându-i teritorii, Germania are Bavaria, Italia are Toscana, iar francezii pot ceda Provence, de pildă. Astăzi va fi un teritoriu, mâine altul, poimâine încă unul”, a spus el.

„Civili nevinovaţi au fost loviţi, case au fost distruse; a fost distrus un întreg oraş în care nu exista niciun fel infrastructură militară. Or asta spune multe despre brutalitatea războiului rus de agresiune, care pur şi simplu nu caută decât distrugere şi cucerire. Trebuie să ţinem cont de asta în tot ceea ce decidem”,  a comentat cancelarul german Olaf Scholz. 

Premierul italian Mario Draghi a declarat, în timp ce mergea prin Irpin, că susţinătorii Ucrainei vor reconstrui „totul” cu ajutorul european.

„Au distrus creşele, locurile de joacă; totul va fi reconstruit”, a promis Draghi.

Macron, Scholz şi Draghi, reprezentând cele mai mari trei economii din Uniunea Europeană, au călătorit împreună la Kiev cu un tren special de noapte pus la dispoziţie de autorităţile ucrainene. Toţi trei fost criticaţi pentru că nu au vizitat Kievul mai devreme, după ce un număr de alţi lideri europeni au făcut deja o călătorie lungă pe uscat pentru a-şi arăta solidaritatea cu o naţiune atacată, chiar şi într-o perioadă în care luptele aveau loc mai aproape de capitală decât în prezent

Preşedintele României Klaus Iohannis  – a cărui a fost o destinaţie cheie pentru refugiaţii ucraineni – a sosit cu un tren separat. „Nu există cuvinte care să descrie tragedia umană de neimaginat şi distrugerile oribile”, a scris Iohannis pe Twitter după ce a vizitat Irpin, cerând ca ruşii ce au comis atrocităţile să fie traşi la răspundere de justiţia internaţională.

Cu ocazia vizitei sale, Macron a răspuns criticilor la adresa răspunsului Franţei, inclusiv comentariul său recent că Rusia nu ar trebui „umilită”, care i-a înfuriat în mod special pe ucraineni. El a insistat că „Franţa a fost de partea Ucrainei încă din prima zi”.

Biroul său a lansat, de asemenea, o listă cu datele tuturor conversaţiilor sale cu Zelenski. Au vorbit la telefon nu mai puţin 23 de ori de la declanşarea războiului; Macron a vorbit cu Putin de 11 ori, inclusiv de trei ori împreună cu Scholz.

Scholz s-a abţinut mult timp să călătorească la Kiev, spunând că nu vrea „să se alăture cozii de oameni care fac o vizită scurtă pentru ocazia de a face o şedinţă foto”. În schimb, o deplasare ar trebui să se concentreze pe „lucruri concrete”.

Germania a anunţat miercuri că va furniza Ucrainei trei sisteme de rachete cu lansare multiplă de tipul celor de care Kievul a spus că are nevoie urgentă.

Tamara Malko, ce locuieşte în Doneţk, a observat că Macron şi Scholz au fost „foarte reci” faţă de ucraineni până acum şi speră ca asta să se schimbe.

„Ne dorim foarte mult pacea ... şi avem mari speranţe legat de Macron şi Scholz. Vrem ca ei să ne vadă şi să ne înţeleagă durerea”, a spus ea. 

Este de aşteptat ca viitorul războiului din Ucraina, inclusiv modul în care s-ar putea încheia, să fie un subiect central la reuniunea liderilor mondiali săptămâna viitoare în Europa pentru summit-urile NATO şi G 7, scrie NBC News.

Oficialii europeni discută ceva mai deschis despre faptul că ar prefera ca Zelenski să intre în negocieri cu Rusia şi eventual să ia în considerare renunţarea la teritorii câştigate de Rusia în cadrul invaziei actuale. 

Miercuri, preşedintele francez Emmanuel Macron a spus că Zelenski trebuie să negocieze cu Rusia.

John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională, a declarat miercuri reporterilor că „preşedintele Zelenski este liderul ales democratic al ţării şi doar el poate hotărî cum se termină acest război,  cum defineşte victoria şi cum ajunge la acel rezultat.”

Cu toate acestea, mulţi experţi, precum şi oficiali americani şi europeni, cred că preşedintele rus Vladimir Putin va revendica regiunea Donbas din estul Ucrainei drept teritoriu rusesc odată ce o va fi  cucerit, declarând victoria, iar atunci Zelenski va trebui să negocieze.

Întrebat pe 3 iunie dacă crede că Ucraina va trebui să cedeze teritoriu pentru a ajunge la pace Biden a spus că nu le va spune ucrainenilor ce să facă.

„De la început, am spus— şi nu toată lumea a fost de acord cu mine — nimic cu privire la Ucraina fără Ucraina. Este teritoriul lor. Nu am e gând să le zic ce ar trebui sau ce nu ar trebui să facă. Dar mi se pare că, la un moment dat,  va trebui să existe o înţelegere negociată. Ce va înseamnă asta, nu pot să mă pronunţ”, a spus Biden. 

Mai multe - Europa

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite