Separatiştii ucraineni au eliberat 650 dintre prizonierii capturaţi de la izbucnirea războiului civil

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Separatiştii din Doneţk au umilit prizonierii ucraineni capturaţi în timpul luptelor
Separatiştii din Doneţk au umilit prizonierii ucraineni capturaţi în timpul luptelor

Insurgenţii proruşi angajaţi în lupte cu armata ucraineană au eliberat la sfârşitul săptămânii trecute aproape 650 de persoane dintre cele capturate în ultimele cinci luni, de la izbucnirea războiului civil din estul Ucrainei, a anunţat o sursă guvernamentală de la Kiev.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a declarat că guvernul a reuşit să negocieze eliberarea a 1.200 de persoane de la semnarrea acordului cu separatiştii, vineri, la Minsk. Liderul de la Kiev se referea, de fapt, la numărul total al persoanelor capturate de către rebeli în timpul conflictului cu armata, a clarificat o sursă apropiată lui Poroşenko, citată de AFP. 

Rebelii au eliberat 648 de persoane, a declarat această sursă, sub protecţia anonimatului, iar alte peste 500 urmează să fie eliberate „în curând”.

Declaraţiile au fost făcute în contextul unei vizite oficiale a preşedintelui ucrainean la Mariupol, oraş-port la Marea Azov care, la sfârşitul săptămânii trecute, a redevenit front în lupta dintre separatiştii proruşi şi armata ucraineană. 

Oraşul este considerat o zonă strategică, iar dacă separatiştii vor prelua controlul aupra lui vor asigura o legătură între frontiera rusă şi Peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Moscova în martie.

Pe 22 august, un convoi rus staţionat de mai multe săptămâni la graniţa cu Ucraina a pătruns pe teritoriul ţării, fără aprobarea Kievului. Vehiculele au trecut printr-un punct de frontieră controlat de separatişti, astfel că nu au fost verificate de vameşi ucraineni. Deşi ruşii susţin că au aprobarea Crucii Roşii, organizaţia internaţională a negat.

Oficialii ruşi anunţă că au luat această decizie pentru că se tem că, atunci când în final vor primi toate avizele, „nu va mai avea cine să primească ajutoarele”.

Guvernul de la Kiev a acuzat Rusia de „invazie directă”, după ce anunţase anterior că va considera o astfel de manevră un act de agresiune. De mai multe săptămâni, ucrainenii, NATO şi UE avertizează că este posibil ca Rusia să încerce să invadeze Ucraina sub pretextul unei misiuni umanitare.

De la începutul lunii august, ruşii au încercat de mai multe ori să trimită diverse convoaie în Ucraina. După ce ruşii au dublat numărul soldaţilor mobilizaţi la graniţa cu Ucraina, aceştia continuă să tatoneze terenul pentru o eventuală forţare a graniţelor. Armata rusă a organizat un nou „convoi umanitar”, pe care-l ţin foarte aproape de un punct de frontieră, a declarat Valeri Chali, adjunct al Administraţiei Prezidenţiale Ucrainene, avertizând că, dacă acest convoi ar fi intrat în Ucraina, ar fi putut provoca un război deschis, total, între cele două ţări. 

Pe 6 august, Kievul a avertizat pentru prima dată că ruşii intenţionează să se folosească de o misiune ori „umanitară”, ori „de menţinere a păcii” pentru a invada Ucraina. 

„Un contingent de forţe pacificatoare, care se află de mai bine de cinci luni la graniţa ruso-ucraineană, cu greu poate fi numită misiune de menţinere a păcii. Prin urmare, mobilizarea ei în Ucraina va fi considerată o agresiune directă şi deschisă. Am încrederea că, astăzi, comunitatea internaţională nu va permite mobilizarea de forţe pacificatoare ruse în Ucraina”, a spus Zubko, potrivit „Kyiev Post”.

În ultimele săptămâni, Rusia a trimis aproximativ 17 batalioane la frontiera cu Ucraina, adică între 19.000 şi 21.000 de soldaţi. Trupele sunt de infanterie, de artilerie, blindate de teren şi aeriene, care se află la doar câţiva kilometri de Ucraina. Ruşii ar putea astfel interveni în orice clipă în cazul în care decid să sprijine oficial forţele separatiste proruse care pierd masiv teren în faţa armatei ucrainene. 

În plus, notează cotidianul american „The New York Times”, armata rusă a consolidat masiv componenta de armament greu din zonă, mărind semnificativ numărul rachetelor sol-aer, de la opt la 14 baterii. 

La 5 iulie, armata ucraineană reorganizată sub comanda preşedintelui Petro Poroşenko a demarat o ofensivă asupra estului separatist al Ucrainei. A fost prima ofensivă reală demarată asupra bastioanelor separatiste, de când rebelii au capturat oraşele, în urmă cu mai bine de patru luni. Separatiştii au pierdut teren rapid. Armata i-a scos din mai multe oraşe care deveniseră adevărate fortăreţe şi a eliberat aeroporturi şi puncte de frontieră controlate de rebeli. 

 INFOGRAFIE UCRAINA

La începutul lunii august, armata rusă şi-a dublat efectivele mobilizate la graniţele cu Ucraina, mişcare ce o face pregătită pentru un eventual război cu Ucraina, au avertizat mai mulţi oficiali vestici.

În ultimele săptămâni, Rusia a trimit aproximativ 17 batalioane la frontiera cu Ucraina, adică între 19.000 şi 21.000 de soldaţi. Trupele sunt de infanterie, de artilerie, blindate de teren şi aeriene, care se află la doar câţiva kilometri de Ucraina. Ruşii ar putea astfel interveni în orice clipă în cazul în care decid să sprijine oficial forţele separatiste proruse care pierd masiv teren în faţa armatei ucrainene. 

În plus, notează cotidianul american „The New York Times”, armata rusă a consolidat masiv componenta de armament greu din zonă, mărind semnificativ numărul rachetelor sol-aer, de la opt la 14 baterii. 

Europa

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite