România şi Ucraina cer o prezenţă militară sporită a NATO la Marea Neagră

Nave Rusesti în Marea neagra FOTO Arhivă

Ucraina şi România doresc ca aliaţii occidentali să-şi intensifice prezenţa militară în Marea Neagră, acuzând Rusia că militarizează regiunea, potrivit unor scrisori ale ambasadorilor celor două ţări, obţinute de Defense News.

Avertismentele lor – că agresiunea Rusiei şi desfăşurarea sistemelor de rachete în Crimeea sunt ameninţări mai vaste la adresa aliaţilor– au fost trimise sub forma unor scrisori ale ambasadorilor fiecărei ţări către subcomisia pentru Europa şi Cooperare Regională pentru Securitate din Senatul SUA, înainte de audierea de săptămâna trecută cu privire la Marea Neagră .

„Rusia a delimitat o zonă mare de excludere (A2AD) în[Marea Neagră]. Abilitatea NATO de a-şi apăra statele membre şi de a oferi posibilă asistenţă ţărilor terţe (Ucraina şi Georgia) a fost grav subminată”, a scris la 29 octombrie delegatul Ucrainei, Oksana Markarova, adăugând că Moscova foloseşte zona ca o trambulină pentru operaţiunile sale în Siria. 

„Militarizarea tot mai puternică a peninsulei Crimeea pune în pericol nu numai statele litorale Mării Negre, ci şi regiunea mai extinsă”, a scris ambasadorul, adăugând că NATO ar trebui să detalieze planurile comune de răspuns în cazul în care Rusia întreprinde un atac armat asupra Mării Negre.

Luna trecută, în cadrul unui turneu, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a vizitat aliatul NATO România şi aspiranţii  Ucraina şi Georgia, pentru a le oferi asigurări de susţinere şi a-i îndemna să coopereze la Marea Neagră. Pe parcursul călătoriei, care s-a încheiat la sediul NATO de la Bruxelles, nici Austin, nici secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, nu au dezvăluit planuri de sporire a forţelor la Marea Neagră.

„Nu există nicio modificare a capacităţii noastre operaţionale sau a posturii de descurajare. Operăm în Marea Neagră şi în multe alte zone din întreaga regiune în mod regulat, ceea ce face parte din angajamentul nostru continuu şi reasigurarea faţă de aliaţii şi partenerii noştri NATO”, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Pentagonului, locotenent-colonelul Anton Semelroth. „

Apelurile ambasadorilor vine în contextul în care relaţiile dintre Moscova şi Occident au ajuns la minimele post-Război Rece, după anexarea de către Rusia a Peninsulei ucraineană Crimeea în 2014, sprijinul acesteia pentru o insurgenţă separatistă în estul Ucrainei şi alţi factori iritanţi.

Pe lângă eforturile sale economice şi diplomatice, România a spus că cheltuieşte deja 3 miliarde de dolari pentru a-şi extinde Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu cu scopul de a găzdui o prezenţă extinsă a SUA şi a aliaţilor.

Principala sa recomandare este ca aliaţii să creeze o strategie cuprinzătoare pentru Marea Neagră, dar la punctul doi sugerează România ca un centru pentru exerciţii comune sporite, echipamente militare pre-poziţionate şi noi forţe. În prezent, prezenţa avansată staţionară a NATO în regiune constă doar într-un cartier general în România.

„O descurajare credibilă poate fi asigurată doar printr-o prezenţă solidă - creşterea prezenţei militare americane în România în toate domeniile – terestre, aeriene şi maritime – inclusiv o structură de comandă şi control a SUA”, se arată în scrisoarea din 26 octombrie a delegatului României, Andrei Muraru. 

„Securizarea flancului estic al NATO într-o manieră unitară şi coerentă, de la Marea Baltică la Marea Neagră, prin implementarea unei singure prezenţe staţionare de-a lungul întregului flanc care să asigure o apărare mai puternică, reducând vulnerabilităţile actuale cauzate de decalajul incontestabil de descurajare pentru regiunea Mării Negre”, se mai arată în scrisoare.

De asemenea, România şi-a reiterat sprijinul faţă de obiectivul Georgiei şi Ucrainei de a adera la NATO, căruia Rusia i se opune ferm.

Dincolo de ajutorul acordat de SUA Ucrainei pentru reconstruirea forţelor navale, Kievul doreşte sprijinul Washingtonului pentru o prezenţă a NATO la Marea Neagră la nivelul celei de la Marea Baltică. NATO menţine patru grupuri de luptă multinaţionale de dimensiunea unui batalion în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia.

O altă recomandare a Ucrainei este: „Să intensifice prezenţa navală rotativă a NATO în Marea Neagră, să sprijine libertatea de navigaţie şi să faciliteze rutele comerciale”.

În timp ce politica şi istoria complicată a regiunii fac dificilă dezvoltarea unei abordări fie regionale, fie uneia conduse de NATO, unii experţi cred că intensificarea activităţilor militare ale Rusiei ar putea fi o forţă stimulatoare - dacă eforturile sunt conduse de SUA. Aliatul NATO Turcia, care domină Marea Neagră, a fost istoric reticent faţă de o prezenţă militară occidentală în regiune, şi are legături strânse, dar complicate, cu Moscova.

La audierea de săptămâna trecută privind Marea Neagră, Ian Brzezinski, fost adjunct al secretarului adjunct al apărării pentru Europa şi politica NATO sub administraţia George W. Bush, a sugerat ca SUA, dacă Turcia este iniţial rezistentă, să fie creativă, formând o coaliţie regională de naţiuni.

„Fii asumat, dovedeşte-i valoarea şi vei avea o ţară ca Turcia care va bate la uşă şi va spune: ‘Cum pot fi parte din ea?’ Şi aşa devine dintr-o dată o organizaţie NATO”, a spus el.

Dintre experţii care au depus mărturie în favoarea unei strategii şi prezenţei militare la Marea Neagră condusă de Occident, Brzezinski a sugerat că acesta ar putea include o celulă de fuziune de informaţii, baterii de coastă şi forţe terestre susţinute de o echipă de luptă a brigăzii americane în România şi Bulgaria.

Între timp, Kremlinul este iritat de alte acţiuni occidentale asupra Mării Negre.

La 1 noiembrie preşedintele rus Vladimir Putin  a subliniat necesitatea întăririi apărării antiaeriene a ţării, subliniind activităţile militare ale NATO în apropierea graniţelor ruse - şi anume desfăşurarea componentelor de apărare antirachetă ale NATO conduse de SUA în Europa de Est şi misiuni tot mai dese ale navelor NATO în apropierea apelor ruseşti, în Marea Baltică şi Marea Neagră.

„Trebuie să ne îmbunătăţim sistemul de apărare aeriană şi spaţială, deoarece puterile mari au dezvoltat posibile arme capabile de lovituri de mare viteză”, a spus Putin în timpul unei întâlniri la Soci cu liderii militari ruşi. „ Se justifică şi prin prisma situaţiei politico-militare, inclusiv zborurile intensive ale aeronavelor NATO în apropierea Rusiei şi apariţia navelor de război ale alianţei, înarmate cu rachete ghidate,  în Marea Baltică şi Marea Neagră”.

Rusia şi-a suspendat recent misiunea la NATO şi a ordonat închiderea biroului de la Moscova, după ce NATO a retras acreditarea a opt oficiali ruşi la sediul NATO, motivând că suspectează că aceştia lucrau pentru serviciile secrete ruseşti.

„Chiar acum, o navă de război americană a intrat în Marea Neagră şi o putem vedea cu binoclul sau în raza sistemelor noastre de apărare”, a spus Putin într-o aparentă referire la trimiterea distrugătorului american Porter, care a navigat în Marea Neagră. şi căruia urma să i se alăture săptămâna aceasta Mount Whitney, nava amiral a Flotei a 6-a a Marinei SUA.