LIVE TEXT Rezultatele celui de-al doilea tur de scrutin în Frața. Stânga se clasează pe primul loc, iar extrema dreaptă pe trei, potrivit exit-poll-urilor

La ora 20.00, au sosit rezultatele preliminare ale celui de-al doilea tur al alegerilor legislative. Spre surprinderea tuturor, Noul Front Popular a ieșit pe primul loc, obținând între 180 și 215 mandate, potrivit institutului de sondaje Ifop.

Tabăra prezidențială s-a clasat pe locul al doilea, cu între 150 și 180 de locuri. În sfârșit, pe locul al treilea, Adunarea Națională de extream dreapta și aliații săi ar avea între 120 și 150 de locuri. Republicanii și alte formațiuni de dreapta ar obține între 60 și 65 de locuri. Diversele partide de stânga ar obține 10 locuri. Niciunul dintre cele trei blocuri principale nu obține majoritatea absolută.

UPDATE 21.50 Bucurie în Place de la République din Paris la anunțarea rezultatelor

Scene de bucurie în direct în Place de la République, unde manifestația de susținere a Gaza s-a transformat la ora 20:00 într-o demonstrație de bucurie la anunțarea victoriei Noului Front Popular, de stânga.

"Nu vă faceți griji, va fi liniște în seara asta", se liniștea un trecător în timp ce trecea pe lângă un restaurant ai cărui administratori urmăreau cu nerăbdare vuietul care venea din Place de la République.

La poalele monumentului, scene de exaltare și strigăte de bucurie. "Am câștigat, am câștigat!", scanda mulțimea. "La naiba cu Frontul Național! "Toată lumea îl urăște pe Bardella".

UPDATE 21:17 "Președintele trebuie să să-și accepte înfrângerea", afirmă Jean-Luc Mélenchon

"Am smuls un rezultat care ni se spunea că este imposibil", a exclamat Jean-Luc Mélenchon imediat după primele estimări ale rezultatelor celui de-al doilea tur al alegerilor legislative. "Este o mare ușurare pentru o mare parte a țării", a continuat el.

"Voința poporului trebuie să fie strict respectată. Niciun aranjament nu ar fi acceptabil. Înfrângerea președintelui Republicii și a coaliției sale este clar confirmată. Președintele trebuie să se încline și să-și accepte înfrângerea". "Prim-ministrul trebuie să plece. Președintele trebuie să facă apel la Noul Front Popular pentru a guverna", a afirmat el.

Franța Nesupusă ar urma să reprezinte prima forță în Adunare Națională în coaliția de stânga a Noului Front Popular.

UPDATE 21:11 Dezamăgire și fețe sumbre la sediul lepeniștilor

La Pavillon Floral, Adunarea Națională (RN) și aliații săi LR au făcut tot posibilul. Petit fours, vin, steaguri franceze. Sute de jurnaliști din întreaga lume, dar foarte puține personalități politice cunoscute pentru moment, la sediul RN. Sondajele de opinie variază și sunt luate cu un grăunte de sare. La începutul serii, cifra de 200 de deputați atrăgea câteva zâmbete pe buzele activiștilor. "Nu e rău, un pic dezamăgitor, dar totuși mult mai mult decât 2022", se entuziasma Christian, în vârstă de 22 de ani. La 19.55, estimările plasau partidul pe locul al treilea. Este foarte jos. Fețele au devenit sumbre. "Sunt foarte îngrijorată de viitorul concetățenilor noștri", a răbufnit Mathilde Androuet, o eurodeputată foarte apropiată de Jordan Bardella.

UPDATE 20.55 Prezență puternică a poliției la Adunarea Națională

În fața Adunării Naționale, unde este așteptat un miting la ora 20:00, ca răspuns la apelul mișcării Action antifasciste Paris Banlieue, atmosfera este calmă, dar există o prezență puternică a poliției. Jandarmii au fost poziționați la ieșirea din metrou, iar opt camioane au fost staționate în linie dreaptă în fața Adunării. Mitingul fusese interzis de Prefectura de Poliție.

Secţiile de votare s-au deschis duminică la ora locală 8:00 (06:00 GMT) în Franţa continentală pentru al doilea tur al alegerilor legislative anticipate, un vot istoric în care extrema dreaptă ar putea ieşi învingătoare, cu mare incertitudine, însă, asupra capacităţii sale de a obţine majoritatea absolută care să-i permită să poată forma un guvern, informează AFP.

Sondajele succesive de săptămâna trecută au arătat că numărul estimat de deputați ai Adunării Naționale (AN) scade constant față de previziuni, după ce candidați rivali de pe locul trei s-au retras pentru a evita divizarea votului anti-extrema dreaptă. Un sondaj final Ipsos a arătat că RN și aliații săi vor trimite în Parlament între 175 și 205 de deputați, în timp ce alianța centristă este estimată să obțină maxim 148 de locuri.

UPDATE 20.41 Un nou "exit poll" anunță o surpriză, plasând coaliția de stânga pe primul loc:

-Adunarea Națională (RN) și aliații: 130 până la 160 de locuri

-Noul Front Popular: 175 până la 215

- Ensemble: 150 - 170

- Republicanii și dreapta diversă: 68 - 74

Iată rezultatele noului sondaj Ipsos:

Noul Front Popular: între 170 și 190 de locuri

Ensemble: între 150 și 170 de locuri

LR/dreapta diversă: între 57 și 67 de locuri

RN și aliații: între 135 și 155 de locuri

"Sondajul la ieșirea de la urne" Opinionway pentru CNews

-Adunarea Națională (RN) și aliații: 130 până la 160 de locuri

-Noul Front Popular: 180 până la 210

- Ensemble: 160 până la 180

-Republicanii ( LR) și dreapta diversă: 40 - 50

UPDATE 20. 17. Ce indică primele "exit-poll-uri":

Iată cifrele în jurul cărora gravitează rezultatele acestor prime sondaje:

-Adunarea Națională (RN) și aliații: 200 de locuri

-Noul Front Popular: 170

-Ensemble (coaliția prezidențială): 140

Republicanii (LR ) și diverse partide de dreapta: 60

Potrivit unui prim sondaj Ipsos la ieșirea de la urne, rezultatele celui de-al doilea tur ar arăta astfel

-Adunarea Națională și aliații: 228 de locuri

-Noul Front Popular: 161

-Ensemble: 124

LR și diverse partide de dreapta: 50

Potrivit institutului de sondaje Harris, iată cum ar putea arăta rezultatele celui de-al doilea tur al alegerilor legislative franceze:

Adunarea Națională (RN) și aliații săi: 210-260 de locuri

Noul Front Popular și Stânga diversă: 140-190 de locuri

Ensemble: 70-120 de locuri

Republicanii (LR), Dreapta diversă: 30-50 de locuri

Acestea sunt estimări preliminare și trebuie tratate cu prudență, scrie presa belgiană care poate să de exit-polluri inainte de închiderea oficială a urnelor.

UPDATE 19.54 Locuitorii din teritoriile franceze de peste mări au votat deja și o parte din rezultate au fost anunțate.

În insula Guadelupa din Caraibe, patru candidați de stânga au reușit să câștige în fața  extremei-drepte. În Polinezia Franceză au fost aleși candidați pro-autonomie, potrivit estimărilor.

În Noua Caledonie, un teritoriu din Pacific care a fost recent în centrul violențelor, unul dintre cele două locuri a revenit unui conservator care susține menținerea legăturilor cu Franța. În cealaltă circumscripție, a câștigat un lider independentist.

Un candidat de extremă dreaptă a câștigat un loc în departamentului de peste mări din Oceanul Indian La Réunion.

UPDATE 19.50 În centrul Parisului, precum și în alte orașe mari franceze, magazinele și-au închis vitrinele pe fondul temerilor că vor izbucni revolte după închiderea voturilor duminică seara, scrie Le Figaro. Vitrine baricadate pot fi văzute pe Champs-Élysées din Paris, precum și în Marsilia și Nantes. Unele magazine din Paris și-au protejat vitrinele și săptămâna trecută. 

UPDATE 18.43 Marine Tondelier: "Sunt extrem de îngrijorată pentru seara aceasta". Liderul partidului ecologist Marine Tondelier și-a exprimat îngrijorarea pe X cu privire la încăierările care ar putea izbucni după anunțarea rezultatelor. 

UPDATE 18.37 Jordan Bardella pentru Le Figaro: „Astăzi, adevăratul front republican suntem noi!”

Într-un interviu acordat Le Figaro, președintele Adunării Naționale (RN) spune că „adevărul front republican sunt (ei)!” „Aceasta este marea diferență față de toate celelalte alegeri. Două căi clare sunt disponibile către Franța. Sau coaliția de patrioți și republicani pe care o conduc, care apără Franța, dar care protejează și Republica împotriva celor vor să o strice și să semene necaz în interiorul ei. Sau alianța celor mai răi - cea a extremei stângi -, cu orizontul unui premier Jean-Luc Mélenchon”, a adăugat europarlamentarul naționalist.

UPDATE 18.28 Emmanuel Macron s-a răzgândit și "nu sunt prevăzute discursuri în acest stadiu". Prin urmare, Emmanuel Macron se va întâlni cu premierul Gabriel Attal și cu liderii partidelor principale la Palatul Elysée la ora 18.30 (19.30 ora României) , a aflat Le Figaro. Această întâlnire va dura o oră și jumătate înainte de anunțarea rezultatelor celui de-al doilea tur al alegerilor legislative anticipate. Totuși, potrivit anturajului șefului statului, "nu este prevăzut în acest stadiu" ca președintele Republicii să facă o declarație după vot.

UPDATE 18.10 Prezența la vot la ora 17.00 a fost de 59,71%, potrivit cifrelor publicate de Ministerul de Interne, în creștere față de primul tur. Acesta a fost de 59,39% la 30 iunie și de 39,42% în 2022. Prezența finală la vot ar fi de 67,5%, potrivit unei estimări IFOP, în creștere cu 0,8 puncte față de duminica trecută, a aflat Le Figaro.

UPDATE 17.56 Un candidat pro-independență din Noua Caledonie a câștigat un mandat în premieră

Pe teritoriul agitat al Pacificului francez, un candidat indigen Kanak pro-independență a câștigat un loc în parlamentul Franței în fața unui candidat loialist în al doilea tur de scrutin.

Emmanuel Tjibaou este un novice în politică, fiul unui cunoscut lider al independenței kanak, Jean-Marie Tjibaou, care a fost asasinat în 1989. Este primul candidat pro-independență care obține un loc în Adunarea Națională din 1986.

UPDATE 17.43 Alegătorii din Paris, îngrijorați cu privire la viitor

„Libertățile individuale, toleranța și respectul față de ceilalți sunt ceea ce este în joc astăzi”, a spus pentru AP Thomas Bertrand, un alegător în vârstă de 45 de ani care lucrează în publicitate.

Pierre Lubin, un manager în vârstă de 45 de ani, se întreabă dacă alegerile vor produce un guvern eficient. „Aceasta este o preocupare pentru noi”, a spus Lubin. „Va fi un guvern tehnocrat sau unul de coaliție format din [diferite] forțe politice?”

Valerie Dodeman, un expert juridic în vârstă de 55 de ani, s-a arătat pesimistă cu privire la viitor. „Indiferent ce s-ar întâmpla, cred că aceste alegeri vor lăsa oamenii nemulțumiți de toate părțile”, a spus Dodeman.

În afara Parisului, Frederic Maillard, un medic din orașul central Tours, a spus: „Sunt supărat pe guvern și în special pe președinte că și-au asumat acest risc iresponsabil”.

Ranaivoatisan Voahirana, care lucrează în sectorul medical, a spus că a votat pentru candidatul guvernului, dar este „aproape sigură” că extrema dreapta va avea câștig de cauză.

„Oamenii nu se vor mai obosi să-și ascundă rasismul”, a spus ea.

Frederic Wallet, un muncitor în construcții, a spus că va depune un buletin de vot gol, deoarece nu se poate identifica cu niciuna dintre opțiunile oferite. „Mult succes Franța , va fi haos”, a spus el.

UPDATE 17.27 Cel mai bun și cel mai rău scenariu pentru Macron după alegerile legislative din Franța, potrivit experților francezi

Rezultatele celui de-al doilea tur al alegerilor legislative din Franța vor avea în mod cert un impact considerabil asupra capacității actualului președinte de a influența deciziile în materie de politică și apărare, apreciază ofițeri în retragere și analiști francezi.

Scrutinul de mare miză riscă să-i diminueze apreciabil rolul în calitate de figură activă și influentă în afacerile europene și mondiale, precum și ca unul dintre principalii susținători ai Ucrainei în războiul acesteia împotriva Rusiei, spun aceștia, citați de Associated Press. Detalii aici

UPDATE 17.06 Ar putea demisiona președintele Emmanuel Macron în caz de rezultate dezastroase în alegerile legislative anticipate?

Emmanuel Macron „ar putea demisiona" după alegerile legislative anticipate din Franța, covocate de el au dus la o creștere a dreptei dure. Aliați ai si avertizează că președintele "instabil" ar putea demisiona dacă nu obține o majoritate - deschizând calea pentru Marine Le Pen să preia puterea.

Președintele Emmanuel Macron "ar putea demisiona" dacă al doilea tur al alegerilor va fi dezastrus, au avertizat principalii săi consilieri.

Catalogându-l pe Macron drept "imprevizibil" și "instabil", unul dintre foștii săi consilieri de top a afirmat acum că președintele ar putea demisiona după alegeri, declarând pentru The Telegraph: "Îl cunosc pe om - asta nu este science fiction".

În urmă cu două săptămâni, Macron a redactat o scrisoare către publicul francez în care promitea că "puteți avea încredere în mine că voi fi președintele vostru până în mai 2027".

Dar acum, când se confruntă cu ultimii trei ani de președinție fără o majoritate clară, persoane din interior, citând comportamentul aparent instabil, îl suspectează că ar putea să nu își țină promisiunea.

"Într-o zi, [Macron] vă poate face o promisiune direct, în față, iar a doua zi face complet opusul. Complet opusul“, a declarat un membru al cabinetului pentru Le Parisien. „Așa că atunci când spune: Nu voi pleca niciodată, am îndoielile mele“.

Un altul a avertizat că Macron este "capabil de orice", citând modul în care președintele a dizolvat Parlamentul după ce "ne-a jurat că nu va trage nicio concluzie națională din alegerile europene".

„Nu știu ce se întâmplă în capul lui. A devenit evaziv", a afirmat un alt deputat.

UPDATE 16.25. Emmanuel Macron va organiza o reuniune la Palatul Élysée la ora 18.30 (19.30 ora României). Președintele Republicii va organiza o reuniune la Élysée la ora 18:30 pentru a urmări rezultatele alegerilor, în prezența liderilor majorității, inclusiv a prim-ministrului Gabriel Attal.

UPDATE 16:15. Ce rol poate juca Senatul dacă nu există o majoritate?

Într-o situație în care nu există un câștigător clar, există un risc real de blocaj instituțional. Dar Adunarea Națională nu decide singură, iar Senatul trebuie de asemenea luat în considerare. Deși camera superioară acționează ca o contrapondere, efectele sale sunt limitate. Instituțiile celei de-a cincea Republici au fost concepute pentru a face față cazurilor de majorități relative, dar nu și absenței unei majorități. În acest caz, guvernul ar fi sub amenințarea permanentă a unei moțiuni de cenzură. Aceasta este o situație fără precedent în cea de-a cincea Republică.

UPDATE 16. 10. Incertitudinile și scenariile de "a doua zi". Totul va depinde de scorul Adunării Naționale. Dacă va obține majoritatea absolută de 289 de deputați sau se va apropia de aceasta, atunci Emmanuel Macron va trebui să îl numească prim-ministru pe Jordan Bardella, care va merge la Matignon pentru a forma un guvern. Dacă nu va fi așa, ar începe o perioadă de incertitudine și de negocieri intense, după un scrutin care a fost un test pentru partide și pentru țară.

Va reuși Adunarea Nțională, cu majoritatea sa relativă, să adune voturile de care are nevoie pentru a forma o majoritate absolută? Sau vor reuși celelalte partide să formeze o majoritate alternativă, așa cum au cerut mai mulți membri importanți ai majorității? Fără o coaliție, nu există nicio posibilitate de a forma un guvern și de a pune în funcțiune Parlamentul . Dar o coaliție cu cine și cum? Pe hârtie, opțiunea este imaginabilă, în realitatea politică, ea va fi dificil de construit.

Există încă posibilitatea unui guvern tehnic, precum cel care a salvat Italia de criza datoriilor în 2011. Indiferent de opțiunea lui Emmanuel Macron, alegerea viitorului prim-ministru va fi decisivă și complicată.

UPDATE 16.00 O mică revoluție în a treia circumscripție din Martinica. Partidul Progresist din Martinica, fondat de Aimé Césaire, care a deținut acest colegiu aproape neîntrerupt timp de 66 de ani, l-a pierdut în fața candidatului socialist desemnat de Noul Front Popular, Béatrice Bellay, o figură locală a Partidului Socialist care, la 49 de ani, este doar a doua femeie deputat în acest teritoriu din Caraibe. Născută la Villepinte (Seine-Saint-Denis), în suburbiile Parisului, funcționar public local, e o militantă politică de la vârsta de 16 ani. Șefă a Federației Socialiste din Martinica, ea a dus prima sa luptă electorală în 2021, în cadrul alegerilor teritoriale. Lista sa s-a clasat pe locul 7 din 14. În 2022, Béatrice Bellay a candidat în prima circumscripție din Martinica, unde a obținut doar 7,80% din voturi. În timpul campaniei legislative, ea și-a subliniat angajamentul față de feminism și serviciile publice. Înainte de ea, Josette Manin, care a fost aleasă în 2017 și a făcut parte din Adunarea Națională ca deputat socialist până în 2022, a fost prima femeie trimisă de Martinica în Adunarea Națională.

UPDATE 15.50 Adunarea Națională, învinsă în Guadelupa. După ce s-au calificat în primul tur în circumscripțiile a doua și, respectiv, a treia, candidații RN Laurent Petit și Rody Tolassy au fost învinși definitiv. Primul a pierdut în fața candidatului PNL Christian Baptiste, care a fost reales cu 72,38% din voturi. Al doilea a pierdut în fața lui Max Mathiasin, deputatul demisionar afiliat grupului LIOT, care a fost reales cu 69,15% din voturi. Deputatul demisionar LIOT Olivier Serva, candidat de stânga, a câștigat cu 77,59% din voturi în prima circumscripție, iar Elie Califer (PS) cu 71,09% în a patra.

UPDATE 15.45 Pentru prima dată din 1986, Noua Caledonie trimite un susținător al independenței în Adunarea Națională. Ales cu 57,01% din voturile exprimate în a doua circumscripție din Noua Caledonie, Emmanuel Tjibaou își va face o intrare remarcabilă în hemiciclu. Fiu al emblematicului lider kanak Jean-Marie Tjibaou, asasinat în 1989, el devine primul deputat pro-independență ales din 1986. Acesta este un scrutin major în Noua Caledonie, zguduită de violențe de la jumătatea lunii mai și de proiectul de amendament constituțional care modifică corpul electoral în Noua Caledonie. Novice în politică, Emmanuel Tjibaou și-a consolidat avansul din primul tur în a doua circumscripție, învingându-l în cele din urmă pe loialistul Alcide Ponga. În Palais Bourbon, Emmanuel Tjibaou, în vârstă de 48 de ani, ar trebui să stea alături de deputații susținuți de Noul Front Popular (NFP). Prezența la vot a fost din nou foarte ridicată, de 71,35% în arhipelagul Pacificului de Sud, comparativ cu doar 45,15% în al doilea tur de scrutin din 2022. Aceste alegeri au loc la mai puțin de un an după alegerea lui Robert Xowie, primul kanak pro-independență care a făcut parte din Senat.

Primele rezultate în teritoriile de peste mări

UPDATE .15.38 Au sosit primele rezultate pentru unele teritorii de peste mări. Stânga a câștigat în Guyana Franceză, Martinica și Guadelupa, unde Adunarea Națională de extrema dreaptă a fost blocată, iar candidații pro independență au pierdut în Polinezia. Unele rezultate nu sunt încă cunoscute pentru Noua Caledonie, Reunion și Mayotte, unde votul are loc duminica aceasta.

Francezii pot vota până la 18:00 (19:00 ora României) sau 20:00 (21:00 ora României) în oraşele mari, oră la care vor apărea primele rezultate.

Rata de participare la turul doi al alegerilor legislative anticipate din Franţa a crescut duminică la prânz (12.00), la 26,63%, faţă de 25,9% la aceeaşi oră în primul tur, a anunţat Ministerul de Interne, citat de AFP.

Această cifră este cea mai mare pentru alegerile legislative de la scrutinul din 1981 (28,3%), marcat de sosirea stângii la putere.

În primul tur de scrutin de duminică trecută, participarea ajunsese la 25,9% la aceiaşi oră. La alegerile din 2017, participarea la turul doi a fost de 18,99%.

Prezenţa mare la vot de până acum arată interesul deosebit pe care francezii îl acordă acestor alegeri, în care pentru prima dată extrema dreaptă a lui Marine Le Pen ar putea ajunge pe primul loc şi ar putea prelua puterea.

Șeful statului ar putea vorbi după ora 20.00. Anturajul său a declarat pentru AFP că „nu s-a decis nimic” pentru moment, „totul va depinde de rezultate”.

Temându-se de tulburări și violență duminică noaptea, ministrul de Interne, Gérald Darmanin , a anunțat mobilizarea a 30.000 de polițiști și jandarmi, dintre care 5.000 la Paris și suburbiile acestuia. Un „dispozitiv foarte mare” care trebuie să împiedice „ultra stânga sau ultra-dreapta să profite [...] de aceste rezultate pentru a crea dezordine”.