Republicanii fostului preşedinte francez Nicolas Sarkozy, tot mai fascinaţi de Vladimir Putin

Vladimir Putin aflat în vizită în Crimeea FOTO AP

O delegaţie de zece parlamentari francezi membri ai formaţiunii de opoziţie de dreapta Republicanii, a vizitat luna trecută Rusia şi Crimeea, pentru a „înţelege cum trăiesc cu adevărat oamenii“ de acolo. Vizita a fost organizată şi finanţată, se pare, de către „Fundaţia Rusă pentru Pace“, o organizaţie condusă de Leonid Sluţki, un deputat din cadrul LDPR (Partidul Liberal Democrat din Rusia) al ultranaţionalistului Vladimir Jirinovski.

Rusia a avut onoarea să găzduiască „cea mai mare delegaţie de politicieni şi parlamentari occidentali de la «primăvara Crimeei» încoace“, a apreciat Leonid Sluţki, aflat pe lista personalităţilor ruse sancţionate de UE şi Statele Unite.

În Franţa, în schimb, această vizită a generat controverse. Adunarea Naţională a încercat să o împiedice, în timp ce ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, s-a declarat „şocat“. Chiar şi preşedinta „Grupului de prietenie“ Franţa-Rusia din cadrul Adunării Naţionale, socialista Chantal Guittet, a anunţat într-un comunicat că „o astfel de iniţiativă este contrară tradiţiilor republicane şi afectează activitatea diplomaţiei franceze“, comentează The Daily Best.

Republicani din Franţa, favorabili unei deschideri către Putin pe fondul asigurării „independenţei“ diplomaţiei franceze

Cu ocazia vizitei, cei zece parlamentari francezi au apărat anexarea Crimeei, susţinând că locuitorii fostei peninsule ucrainene sunt „fericiţi că s-au întors în Rusia“ şi „liniştiţi că nu au cunoscut războiul“.

Rusia întreţine legături to mai solide cu numeroase mişcări populiste din Europa, fie de dreapta, fie de stânga. De exemplu, Frontul Naţional condus de Marine Le Pen a primit un împrumut de 11,7 milioane de dolari de la o bancă din Rusia ca recompensă pentru adoptarea unei poziţii proruse cu privire la conflictul din Ucraina. Apoi, Jacques Myard, un parlamentar care a făcut parte din delegaţia ce a vizitat Rusia, a spus că a vrut să vadă situaţia de la faţa locului şi nu prin prisma diplomaţiei franceze. În opinia sa, „Putin este deschis la dialog“ şi „ar trebui să ne oprim din a-l egala cu Stalin“. De asemenea, el consideră că diplomaţia franceză este ţinută ostatică de către „ultraeuropenii din Polonia şi Ţările Baltice“ şi „ukaz-ul american“. Vorbesc de pe poziţia unui „profrancez“, pentru că nu sunt „nici proamerican, nici prorus“, a ţinut să precizeze Myard. În aceeaşi ordine de idei, un alt parlamentar posta pe Twitter din Rusia: „Franţa nu are o diplomaţie autonomă. Suntem servitorii zeloşi ai Imperiului American“.

Unii dintre ei consideră că apără astfel politica externă „de independenţă“ promovată de Charles de Gaulle, care balansa între Moscova şi Washington. Însă, potrivit lui Benjamin Haddad, autorul comentariului din The Daily Best, poziţia lor reprezintă doar o caricatură a politicii externe a lui de Gaulle, care a încurajat flexibilitatea în ceea ce priveşte interesele Franţei, dar şi-a menţinut loialitatea faţă de Statele Unite în momente critice, precum criza rachetelor din Cuba.

Însă, dincolo de dimensiunea privind politica externă, vizita parlamentarilor francezi în Rusia subliniază diviziunile şi ambiguităţile ideologice din cadrul dreptei din Franţa.

Nicolas Sarkozy susţine schimbarea pro-Putin din cadrul dreptei franceze, în timp ce Alain Juppé denunţă un acces de rusofilie

În general, dezbaterea din cadrul Republicanilor pentru alegerile primare din 2016 se concentrează pe candidaţi, Nicolas Sarkozy şi Alain Juppé, şi mai puţin puţin pe construcţia europeană, reforma pieţei muncii sau  problema integrării. Între timp, dialogul public este treptat dictat de populişti de toate culorile care exploatează starea de spirit de angoasă naţională. Şi sprijinul pentru Vladimir Putin face parte deja din pachetul ideologic al dreptei conservatoare franceze, promovat de editorialistul de dreapta Eric Zemmour. Influentul jurnalist francez s-a declarat un admirator al lui Putin. În timpul unei discuţii cu liderul manifestaţiilor studenţeşti din mai 1968 devenit între timp politician verde Daniel Cohn Bendit, Eric Zemmour a mers mai departe, spunând că ar prefera să fie condus de Putin mai degrabă decât de Cohn Bendit.

În timp ce liberalismul de tip american şi birocraţii de la Bruxelles sunt prezentaţi drept inamici, Putin apare ca un bastion al valorilor conservatoare şi suveranităţii naţionale. În timp ce Hollande este prezentat ca un preşedinte slab şi nehotărât în faţa adversarilor săi (în pofida faptului că el a fost mult mai hotărât decât preşedintele american Barack Obama în unele probleme internaţionale, precum conflictul din Siria), fascinaţia pentru liderii duri este în creştere.

Delegaţia care a vizitat Rusia şi Crimeea a fost condusă de Thierry Mariani, ministru al Transporturilor sub Nicolas Sarkozy şi deputat în prezent. În 2010, Mariani a adunat un grup de 42 de deputaţi din cadrul UMP (redenumit acum Republicanii) iniţial pentru a face lobby în favoarea unor măsuri mai dure în problea imigraţiei, asigurării legii şi ordinii, precum şi apărării identităţii franceze. Ulterior, odată cu alegerile prezidenţiale 2012, dreapta populară şi-a concentrat o parte din eforturi pe probleme de politică externă, în special pe Rusia, multiplicând declaraţiile şi evenimentele provocatoare.

Mariani a adoptat în repetate rânduri poziţii favorabile Rusiei, în special cu privire la conflictul din Ucraina, comparând anexarea Crimeei cu intervenţia în Kosovo şi denunţând „fasciştii“ de la Kiev. De asemenea, el a organizat o serie de dezbateri cu accent pe Rusia, Serbia şi Europa, la care a promovat analişti cu păreri îndoielnice, mulţi dintre ei populari pe blogurile de extremă dreapta. Mariani are un imitator şi în Parlamentul European, tot un fost ministru conservator, şi anume Nadine Morani, carea a adunat 15 eurodeputaţi într-un grup numit „Pentru un nou dialog cu Rusia“.

Nicolas Sarkozy, actualul preşedinte al partidului Republicanii, revenit în politică după o pauză de doi ani, a îmbrăţişat în mare parte această schimbare. Într-un discurs susţinut la începutul acestui an, el a sprijinit o parte din retorica Kremlinului declarând: „separarea dintre Europa şi Rusia este dramatică. Dacă americanii o doresc, este dreptul şi problema lor“. „Crimeea nu poate fi blamată pentru că a ales Rusia“, a adăugat el.  O imagine diferită de cea promovată în 2007, când a declarat că „aş prefera să-i strâng mâna lui Bush decât lui Putin“.

Însă această tendinţă nu este pe placul tuturor Republicanilor. În aprilie, fostul premier Alain Juppé, prezentat de sondaje drept favorit la următoarele alegeri prezidenţiale, a denunţat un „acces acut de rusofilie“ în rândul dreptei franceze.

În opinia lui Arnaud Danjean, un europarlamentar francez care a condus timp de cinci ani Subcomisia pentru Apărare, fascinaţia pentru Putin provine din respingerea liberalismului politic.