Relaţiile Europei de Est cu Moscova, în continuare marcate de conflictele istorice

Relaţiile Europei de Est cu Moscova, în continuare marcate de conflictele istorice

La 20 de ani de la prăbuşirea regimurilor comuniste în fostele state satelit ale Moscovei, neîncrederea domină în continuare relaţiile dintre ţările din estul şi centrul Europei şi Rusia, comentează AFP.

"Ţările Europei de Est îşi construiesc noua lor identitate insistând asupra revenirii în Europa după jugul comunist (...). Rusia suferă, la rândul ei, din cauza pierderii statutului" de superputere, constată Maria Lipman. Potrivit acesteia, 20 de ani nu sunt suficienţi pentru a cicatriza rănile niciuneia dintre părţi. În viziunea sa războiul din Georgia a dovedit că "Rusia nu are aliaţi în Europa". Nici Belarusul, fosta republică sovietică cea mai apropiată Moscovei, nu a recunoscut, după Rusia, independenţa celor două teritorii separatiste georgiene.

Ruşii ţin cu dinţi de versiunea lor asupra comunismului

Rusia ignoră deliberat epoca sovietică şi respinge orice altă interpretare decât a sa a celui de-al Doilea Război Mondial, refuzând să ancheteze masacrarea ofiţerilor polonezi, la Katyn, în 1940, la ordinul lui Stalin, subliniază, la rândul său, Denis Volkov, sociolog la centrul independent Levada.

Încăpăţânarea Moscovei afectează şi relaţiile cu Uniunea Europeană,, structură în care s-au integrat mare parte din ţările foste comuniste din Europa de Est.

Rusia continuă să vadă în Washington o ameninţare directă la adresa influenţei sale asupra regiunii din zona estică şi centrală a Europei. Dorinţa Poloniei şi Cehiei de a găzdui pe teritoriul lor elemente ale scutului american antirachetă, deranjează într-o mare măsură Moscova, care îşi vede şi mai mult ameninţată supremaţia. Acestea nu sunt singurele poziţii care plasează fostele state comuniste pe poziţii opuse faţă de Rusia. Scăpate de doar două decenii de sub conducerea comunistă şi influenţa Moscovei, statele din estul şi centrul Europei susţin cu înverşunare regimurile prooccidentale din Ucraina şi Georgia, pe care oficiali ruşi continuă să le considere în sfera ei de influenţă.

Rusia nu crede în independenţa foştilor sateliţi

"Rusia nu crede în independenţa foştilor sateliţi ai URSS, estimând că, "dacă nu mai depind de noi, atunci depind de alţii"", explică Denis Volkov. Obişnuită cu clişeele antiamericane şi antioccidentale din epoca sovietică, populaţia tinde să împărtăşescă ostilitatea pe care o afişează Kremlinul faţă de foştii săi sateliţi, transformaţi acum în "trădători".

"Pentru a fi utilă Statelor Unite, Noua Europă intră în confruntare cu Rusia", crede el. "Washingtonul nu vrea să vadă că Rusia se apropie de UE, ceea ce ar face Europa să devină mai independentă de America", consideră Vladimir Kumacev, expert la Academia rusă de Ştiinţe.

"Polonia, România, Ungaria, Bulgaria, Cehia sabotează proiectele energetice şi se opun intrării afacerilor ruseşti pe teritoriile lor în detrimentul companiilor pe care ruşii le-ar putea salva", afirmă el. Bulgaria şi Serbia sunt ţările care se arată mai prietenoase faţă de Rusia.

Războiul din Georgia a dovedit că "Rusia nu are aliaţi" în Europa, crede Maria Lipman. Nici Belarusul, fosta republică sovietică cea mai apropiată Moscovei, nu a recunoscut după Rusia independenţa celor două teritorii separatiste georgiene, explică ea.