Războiul din Orientul Mijlociu tensionează Europa. Giorgia Meloni avertizează asupra intervențiilor „în afara dreptului internațional”

Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a lansat miercuri cele mai dure critici de până acum la adresa războiului purtat de Statele Unite ale Americii și Israel împotriva Iran, afirmând că intervenția face parte dintr-o tendință periculoasă de acțiuni militare desfășurate „în afara cadrului dreptului internațional”.

Georgia Meloni și Donald Trump/FOTO:EPA/EFE

Declarațiile au fost făcute în fața Parlamentului de la Roma, după ce opoziția a acuzat în repetate rânduri guvernul de dreapta condus de Meloni că ar fi prea indulgent cu aliații săi occidentali. Majoritatea statelor europene, cu excepția notabilă a Spania, au evitat însă critici directe la adresa atacurilor americane și israeliene, limitându-se în principal la apeluri la reținere.

Meloni, care menține relații apropiate cu președintele american Donald Trump, a subliniat totodată că Iranului nu trebuie să i se permită dezvoltarea armelor nucleare. În opinia sa, un astfel de scenariu ar duce la prăbușirea regimului internațional de neproliferare, cu „repercusiuni dramatice asupra securității globale”, lăsând Italia și Europa expuse unei potențiale amenințări nucleare din partea Teheranului.

Conflictul dintre Statele Unite, Israel și Iran a intrat în a 13-a zi, schimburile de lovituri aeriene extinzându-se în mai multe zone din Orientul Mijlociu. Războiul a perturbat fluxul a aproximativ o cincime din livrările mondiale de petrol și gaze.

Adresându-se Senatului italian, Meloni a comparat criza din Orientul Mijlociu cu invazia Rusiei în Ucraina din 2022 – eveniment pe care l-a descris drept începutul unei destabilizări globale mai ample.

„În acest context de criză structurală a sistemului internațional, în care amenințările devin tot mai îngrijorătoare, iar intervențiile unilaterale în afara dreptului internațional se înmulțesc, trebuie plasată și intervenția americană și israeliană împotriva regimului iranian”, a declarat premierul.

În același timp, Meloni a precizat că Italia oferă sisteme de apărare antiaeriană unor state din Golf lovite de atacuri lansate de Teheran. „Nu doar pentru că sunt națiuni prietene și parteneri strategici ai Italiei, ci și pentru că în acea zonă se află zeci de mii de cetățeni italieni pe care trebuie să îi protejăm. În plus, aproximativ 2.000 de militari italieni sunt staționați în regiune”, a explicat ea.

Premierul italian a insistat că Roma nu participă la operațiunile militare împotriva Iranului. „Italia nu ia parte la aceste lovituri și nici nu intenționează să o facă. Nu suntem în război și nu vrem să intrăm într-un război”, a declarat Meloni, descriind conflictul drept „una dintre cele mai complexe crize din ultimele decenii”.

În același timp, ea a avertizat că ambițiile militare ale Iranului reprezintă o amenințare directă pentru Europa. „Nu ne putem permite un regim al ayatollahilor în posesia unei arme nucleare, combinată cu o capacitate balistică ce ar putea ajunge curând să lovească direct Italia și, cu atât mai mult, Europa”, a spus premierul.

Meloni a condamnat și uciderea civililor în Iran, făcând referire la relatările despre un atac mortal asupra unei școli din orașul sudic Minab. „În numele guvernului italian, exprim condamnarea fermă a masacrului fetelor de la școala din Minab”, a afirmat ea.

Potrivit premierului, Italia colaborează cu partenerii europeni pentru a relansa eforturile diplomatice, însă acest lucru este dificil „atât timp cât Iranul continuă atacurile”. În ultimele zile, Roma s-a coordonat cu președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz și premierul britanic Keir Starmer pentru a evalua evoluția crizei și pentru a armoniza răspunsurile naționale.

Meloni a mai anunțat că Italia a trimis și o unitate navală în Cipru, pentru a sprijini un partener european al cărui teritoriu a fost lovit de atacuri provenite din Iran. „Este un act necesar de solidaritate europeană, dar și o măsură de prevenție”, a spus ea.

Referindu-se la situația din Liban, premierul a descris contextul drept „delicat” și a cerut Israelului să garanteze securitatea militarilor italieni desfășurați în cadrul misiunii ONU UNIFIL.

„În Liban sunt prezenți peste 1.000 de soldați italieni ai misiunii UNIFIL. Siguranța personalului trebuie garantată în orice moment, iar această solicitare o adresăm din nou Israelului”, a conchis Meloni.

Presiuni interne

Tonul mai critic al premierului italian reflectă însă și presiunile interne. În Italia, atacurile aeriene asupra Iranului sunt profund nepopulare, iar opinia publică se arată în mare măsură ostilă ideii ca țara să fie atrasă într-un nou conflict în Orientul Mijlociu.

În același timp, guvernul de la Roma se apropie de un referendum sensibil privind reforma sistemului judiciar — un vot care riscă să se transforme într-un adevărat test politic pentru coaliția condusă de Meloni. În aceste condiții, premierul încearcă să mențină echilibrul între relația strategică cu Washingtonul și presiunea venită din interiorul țării.

Totodată, premierul italian a încercat să compare poziția sa privind bazele militare comune italo-americane cu cea adoptată de Pedro Sánchez, lider spaniol lăudat de opoziția italiană pentru condamnarea deschisă a războiului.

Chestiunea utilizării bazelor militare din Italia de către forțele americane pentru eventuale lovituri asupra Iranului a devenit extrem de sensibilă pe plan intern. Meloni a insistat că aceste baze sunt folosite doar în scopuri logistice și tehnice, în baza unor acorduri semnate în anii 1950, și nu pentru lansarea de atacuri — întrucât folosirea bazelor aeriene italiene în operațiuni militare ar necesita aprobarea explicită a parlamentului.

„Mă uimește că aceiași oameni din opoziție condamnă această decizie în Italia și o laudă în Spania”, a spus Giorgia Meloni, sugerând că pozițiile Romei și Madridului sunt, în realitate, aproape identice, chiar dacă sunt interpretate diferit în dezbaterea politică internă.