Răspunsul Europei de Est la amenințarea Rusiei: creștere dramatică a cheltuielilor pentru apărare
0Țările din Europa de Est, considerate parteneri minori, se află acum în avangarda NATO, depășind în procente giganți occidentali precum Germania și Franța.
Pentru Europa Centrală și de Est, cheltuielile pentru apărare nu sunt doar un zgomot diplomatic. Războiul Rusiei în Ucraina, aflat acum în al treilea an, a transformat bugetele de apărare inactive în știri de primă pagină, scrie euractiv.com.
Țările UE și NATO cele mai apropiate de curtea Kremlinului au reacționat cu o creștere a cheltuielilor care le depășește pe cele ale omologilor lor occidentali - în mare parte în conformitate cu apelul repetat al președintelui american Donald Trump ca aliații din NATO să își facă datoria.
La un miting de campanie de anul trecut, președintele american a sugerat că ar lăsa Rusia „să facă ce naiba vrea” cu țările care nu îndeplinesc obiectivul NATO de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare. Mai recent, el a propus un obiectiv de 5% - nerealist pentru majoritatea, dar un mesaj clar: Washingtonul se așteaptă la mai mult.
Dar, după cum a ilustrat încă o dată ruptura de vineri dintre Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Europa nu mai poate fi sigură de sprijinul american, indiferent cât de mult cheltuiește. Această realitate face ca îmbunătățirea capacităților militare ale regiunii să fie cu atât mai urgentă.
Iată o trecere în revistă a situației națiunilor din Europa Centrală și de Est, a motivelor pentru care cheltuiesc și a ceea ce înseamnă aceasta pentru tabla de șah a securității continentului.
Greutatea poloneză: 4,12% din PIB
Polonia este copilul poster pentru cererile lui Trump - și încă ceva. Invazia Rusiei în Ucraina a aprins spiritele la Varșovia, care se învecinează atât cu Ucraina, cât și cu exclava rusă Kaliningrad.
În 2024, cheltuielile de apărare ale Varșoviei au ajuns la 4,12 % din PIB, cu planuri de creștere la 4,7 % până în 2025 - cel mai mare procent din PIB pentru o țară NATO, chiar și în comparație cu 3,4 % din PIB pentru SUA (deși cheltuielile SUA sunt, desigur, mai mari în termeni reali).
Banii alimentează o revizuire militară: gândiți-vă la 250.000 de soldați profesioniști, la modernizarea flotei sale învechite de F-16 și la o presiune neîncetată pentru ca NATO să își regândească linia de bază de 2%. Polonia își modernizează, de asemenea, forțele aeriene cu noi avioane F-35, comandate în 2020, și avioane de luptă ușoare FA-50, achiziționate în 2022.
Varșovia nu cheltuiește doar - se flexează, poziționându-se ca un jucător indispensabil pe flancul estic.
Cehia se concentrează pe apărare: 2% din PIB
Cehia, care a cheltuit 2% din PIB pentru apărare în 2024, își propune să ajungă la aproximativ 2,3% în acest an.
Praga pălește în comparație cu cifrele extraordinare ale Poloniei, dar războiul din Rusia a stimulat-o să acționeze, deoarece țara a alocat doar 1,5% din PIB pentru apărare în 2023.
Țara modernizează o armată îndelung împovărată de echipamente învechite, cu achiziții majore precum 24 de avioane F-35 și tancuri Leopard 2 în curs de pregătire.
Pe frontul ajutorului pentru Ucraina, Cehia a fost foarte activă. Pe lângă faptul că a trimis Ucrainei ajutoare în valoare de peste 1 miliard de dolari, ceea ce i-a adus laude din partea NATO, a lansat o inițiativă la nivel european pentru a achiziționa muniție pentru Ucraina la începutul anului 2024.
Planul, susținut de mai multe state UE și NATO, urmărește să asigure sute de mii de proiectile de la furnizori mondiali pentru apărarea Ucrainei - subliniind rolul tot mai important al Pragăi ca intermediar de securitate în Europa.
Slovacia, copilul teribil al NATO: 2% din PIB
Bratislava a atins 2% din PIB în 2024, dar de la revenirea lui Fico la putere în 2023, țara a luat o turnură antiucraineană accentuată.
Slovacia a întrerupt ajutorul militar pentru țara devastată de război, deși continuă să furnizeze arme Ucrainei pe bază comercială. Fico însuși se apropie în mod deschis de Moscova și chiar l-a vizitat pe Putin în decembrie 2024.
La începutul acestei săptămâni, ministrul apărării, Robert Kaliňák, din partidul lui Fico, a reiterat reticența Slovaciei de a crește bugetul apărării peste pragul de 2 %, în ciuda unei aparente disponibilități de a discuta creșterea acestuia cu „o ușoară creștere de aproximativ o zecime de procent”.
Prinsă între presiunea exercitată de Trump și politica antiucraineană pe plan intern, Bratislava seamănă tot mai mult cu un wildcard în linia NATO.
Estonia: o țară mică cu un carnet de cecuri mare: 3,43% din PIB
În 2024, Estonia a cheltuit un impresionant 3,43% din PIB pentru apărare, însă mica națiune de 1,3 milioane de locuitori nu se oprește aici.
Estonia, care se află aproape de Rusia și se luptă cu amintirile tulburătoare ale ocupației sovietice, investește bani în apărarea cibernetică și în consolidarea prezenței NATO în Marea Baltică. Un semnal pentru Trump - și Putin - că țările mici își pot depăși greutatea.
Ascensiunea constantă a Lituaniei. Bugetul pentru apărare al Lituaniei va atinge 2,8 % din PIB în 2024, situând-o aproape de avangarda NATO, în contextul agresiunii necruțătoare a Rusiei.
Președintele Gitanas Nausėda a îmbrățișat propunerea îndrăzneață de 5% a lui Trump, promițând să crească cheltuielile la 5-6% până în 2026, deși analiștii spun că este o șansă mică, având în vedere dificultățile economice.
Banii se îndreaptă către drone, artilerie HIMARS și un acord istoric de a găzdui 5 000 de soldați germani până în 2027 - o schimbare radicală pentru o națiune altădată sceptică față de bazele străine.
Letonia recuperează teren: 3,45% din PIB
Letonia, care a cheltuit deja 3,45 % în 2024, merge până la capăt. Situată între Estonia și Lituania, Letonia face parte din trio-ul baltic care trage un semnal de alarmă asupra Moscovei.
Banii finanțează formarea trupelor și interoperabilitatea NATO, dar Letonia are în vedere și echipamente mai mari. Inflația este o problemă, dar Riga este hotărâtă să țină pasul cu vecinii săi.
România: mai puțin strălucitoare, dar nu mai puțin serioasă: 2,5% din PIB
În 2024, România a atins 2,5% din PIB, adică aproximativ 7,95 miliarde de euro, și intenționează să se mențină la același nivel. Învecinat cu Ucraina, Bucureștiul a urmărit cu îngrijorare crescândă ambițiile Rusiei la Marea Neagră.
Banii sunt destinați modernizării unei armate îmbătrânite - gândiți-vă la sistemele americane HIMARS - și consolidării flancului sud-estic al NATO. România nu strigă despre asta, dar este o rotiță de încredere în mașinăria alianței.
Grecia este un caz izolat: 3% din PIB
Grecia a cheltuit 3% din PIB pentru apărare în 2024, motivată mai puțin de Rusia și mai mult de rivalitatea sa eternă cu Turcia, un aliat NATO devenit dușman.
Atena investește în avioane Rafale, F-35 și fregate și își dezvoltă mușchii navale în Marea Egee. Poate că lui Trump nu-i pasă de aspectul Ankarei, dar ar fi de acord cu cifrele.
Bulgaria abia se descurcă: 2,5% din PIB
Bulgaria este considerată una dintre verigile slabe de pe flancul estic al NATO, iar armata sa folosește încă arme sovietice învechite, dar nu pentru mult timp.
În 2024, Bulgaria a cheltuit 2,5% din PIB datorită unor contracte militare majore și unei creșteri cu 30% a salariilor din armată pentru a atrage noi soldați.
Între 16 avioane de luptă F-16 Block 70 - dintre care opt sunt așteptate în 2025 - vehicule blindate Stryker și rachete Javelin din SUA, precum și un sistem de rachete IRIS-T SLM și nave de patrulare de la șantierul naval Lurssen din Germania și radare 3D de la Thales din Franța, Bulgaria face cumpărături peste tot pentru a-și moderniza armata.
Germania este, de asemenea, implicată, furnizând un sistem de rachete IRIS-T SLM în valoare de 182 de milioane de euro și nave de patrulare în valoare de 1 miliard de euro de la șantierul naval Lurssen, în timp ce Thales din Franța completează oferta cu radare 3D în valoare de 140 de milioane de euro, consolidând eforturile multinaționale ale Sofiei de a-și moderniza armata.
Imaginea de ansamblu
Explozia de cheltuieli din Europa Centrală și de Est - determinată de Polonia, Țările Baltice și România - marchează o schimbare tectonică.
Aceste țări, odată considerate parteneri minori, se află acum în avangarda NATO, depășind în procente giganți occidentali precum Germania (2%) și Franța (2% prevăzut până în 2025).
Războiul Rusiei a inversat scenariul: Occidentul joacă la recuperare în fața unui Est lider, ceea ce este de înțeles având în vedere proximitatea geografică a Estului față de Rusia.
Dar nu totul este roz, deoarece inflația, de exemplu - cea mai ridicată în statele baltice, de peste 15% în 2023 - reduce puterea de cumpărare.
Pentru moment, mesajul din Europa Centrală și de Est este clar: cheltuiți mult pentru că trebuie. Presiunea exercitată de Trump ar putea fi impulsul suplimentar care să mențină ritmul sau să expună limitele a ceea ce pot realiza doar banii.
Se încarcă comentariile...
