Protest impresionant în Franța. Peste 250.000 de oameni au ieșit pe străzi, îngrijorați de victoria extremei drepte la alegeri VIDEO

0
Publicat:

În Franța, un număr impresionant de aproximativ 250.000 de persoane au ieșit pe străzi, sâmbătă, 15 iunie 2024, într-un marș de protest împotriva influenței crescânde a extremei drepte, în contextul alegerilor legislative anticipate inițiate de președintele Emmanuel Macron.

Proteste în Franța. FOTO captură FRANCE 24 English
Proteste în Franța. FOTO captură FRANCE 24 English

Această mișcare vine după succesul recent al Adunării Naționale (Rassemblement National, RN) în alegerile pentru Parlamentul European, succes care a dus la dizolvarea Adunării Naționale de către președinte, potrivit Agerpres.

Manifestațiile, care au avut loc în întreaga țară, au fost convocate de sindicate, asociații și partide politice de stânga, care au îndemnat la un "val popular" pentru a contracara ascensiunea RN în alegerile programate pentru 30 iunie și 7 iulie. În Paris, protestul a adunat 75.000 de persoane, în timp ce sindicatul CGT a raportat o participare totală de 640.000 de manifestanți la nivel național.

Aceste proteste survin într-un moment de tensiune și reconfigurare a spectrului politic francez, cu doar două săptămâni înainte de alegerile legislative. Marylise Leon, lidera sindicatului CFDT, a subliniat că Franța se află la un moment crucial pentru democrație.

În cadrul stângii, coaliția Noul Front Popular, care include de la Franța Nesupusă (La France Insoumise) până la socialiști și ecologiști, a întâmpinat dificultăți după ce LFI a exclus anumiți candidați opozanți ai liderului său, Jean-Luc Melenchon, provocând acuzații de "epurare" și "reglare de conturi".

Această decizie a stârnit critici și a accentuat tensiunile interne, în special după includerea lui Adrien Quatennens pe liste, în ciuda condamnării sale anterioare pentru violență conjugală.

Pe de altă parte, liderul RN, Jordan Bardella, a exprimat încredere că doar două forțe politice, RN și noua Uniune a Stângii, ar putea forma un guvern viabil.

În sondajele de opinie, RN se află în frunte cu 33% din intențiile de vot, urmat de Noul Front Popular cu 25% și de majoritatea prezidențială cu 20%.

Aceste evoluții subliniază o schimbare semnificativă în peisajul politic francez, într-un moment în care dreapta republicană se confruntă cu propriile sale convulsii interne.

Pentru a bara calea extremei drepte, principalele partide de stânga, de la Franţa Nesupusă (France Insoumise, LFI, stânga radicală) la socialişti, via ecologişti au reuşit să se alieze lăsând deoparte divergenţele asupra Ucrainei şi a războiului din Gaza.

Dar coaliţia lor denumită Noul Front popular a cunoscut primele tensiuni sâmbătă după decizia LFI de a nu-i include pe liste pe oponenţii liderului partidului, Jean-Luc Melenchon.

Francois Hollande, fostul președinte al Franței, din nou pe liste

Apărător al uniunii stângii în pofida animozităţii sale faţă de LFI, fostul preşedinte socialist al Republicii, Francois Hollande (2012-2017) a creat surpriză anunţându-şi candidatura la alegerile legislative în departamentul Correze (centru). "Dacă am luat această decizie este pentru că am estimat că situaţia este gravă, mai mult decât a fost vreodată", a explicat el.

Preşedintele Macron, care participă în acest weekend la G7 în Italia şi la un summit cu privire la Ucraina în Elveţia, a calificat divergenţele stângii drept "spectacol de mare incoerenţă": "E ca la nebuni, nu sunt serioşi".

Preşedintele RN, Jordan Bardella, care vizează postul de premier la cei 28 de ani ai săi, a apreciat că doar "două formaţiuni politice" vor putea "compune un guvern":a sa şi această nouă uniune a stângii.

Partidul său conduce pentru moment în anchetele de opinie. Un sondaj Opinionway publicat sâmbătă îl creditează cu 33% din intenţiile de vot, înaintea Noului Front popular - 25% - şi a majorităţii prezidenţiale -20%.

În urma lor, dreapta republicană este în convulsii după apelul preşedintelui Republicanilor, Eric Ciotti, de a se alia cu RN. Vineri, tribunalul din Paris a provocat o nouă bulversare, invalidând exluderea sa din partid.

Fără a se referi în mod specific la Franţa, şefa guvernului italian Giorgia Meloni, a cărei ţara a găzduit G7, a afirmat că speră ca Europa să ţină de "mesajul" transmis la alegerile europene, marcate de o ascensiune a extremei drepte.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite