Premierul armean se teme de o lovitură de stat. Opoziția cheamă la proteste după operaţiunea militară azeră lansată în Nagorno-Karabah

Premierul armean Nikol Paşinian a denunţat marţi apelurile la o ''lovitură de stat'' în ţara sa, după lansarea unei ofensive azere în regiunea Nagorno-Karabah, disputată de Baku şi Erevan, transmite Reuters.

Nikol Pașinian Foto EPA EFE

„Nu putem permite anumitor persoane, anumitor forţe să dea o lovitură statului armean. Există deja apeluri venind din diferite părţi pentru a efectua o lovitură de stat în Armenia'', a spus şeful executivului armean într-un mesaj către conaţionalii săi, în timp ce televiziunea armeană a relatat că sute de manifestanţi se adună în faţa sediului guvernului de la Erevan.

Printre altele, partidele de opoziţie au făcut un apel la armeni să se strângă la ora locală 19:00 (15:00 GMT) în centrul Erevanului.

Opoziţia armeană a cerut constant în ultimii trei ani plecarea lui Paşinian de la putere, acuzându-l că este vinovat pentru înfrângerea militară în conflictul din toamna lui 2020 contra Azerbaidjanului.

Ulterior, manifestaţiile s-au intensificat în Armenia, determinându-l pe Nikol Paşinian să convoace alegeri anticipate. Premierul a ajuns el însuşi la putere în urma unei mişcări de protest în 2018.

Cel puţin doi civili au fost ucişi şi 23 au fost răniţi în operaţiunea militară azeră lansată marţi în Nagorno-Karabah, au anunţat autorităţile separatiste armene din această enclavă.

''Numărul răniţilor civili a ajuns la 23. Au fost raportate două victime civile. Infrastructuri civile sunt de asemenea luate drept ţinte'' de către armata azeră, a anunţat pe platforma X (fosta Twitter) Gegham Stepanian, apărător al drepturilor regiunii separatiste.

Azerbaidjanul a lansat "activităţi antiteroriste" în regiunea Nagorno-Karabah pentru a restabili ordinea constituţională şi pentru a alunga de acolo ceea ce spune că ar fi formaţiuni militare armene, o acţiune ce ar putea prefigura un nou război în regiune, relatează Reuters.

În imagini neverificate postate marţi pe reţelele sociale, bombardamente puternice puteau fi auzite în Stepanakert, capitala Karabahului, numită Hankendi de Azerbaidjan.

Ruben Vardanian, un bancher miliardar care a fost până în februarie un oficial de rang înalt în administraţia de etnie armeană din Karabah, a scris pe X: "Azerbaidjanul a iniţiat un atac masiv de artilerie împotriva Nagorno-Karabah, vizând oraşele şi civilii pe scară largă".

Ministerul Apărării din Azerbaidjan a vorbit într-un comunicat despre intenţia sa de a "dezarma şi de a asigura retragerea formaţiunilor forţelor armate ale Armeniei de pe teritoriile (azere), de a neutraliza infrastructura lor militară". Acesta a precizat că vizează doar ţinte militare legitime folosind "arme de înaltă precizie", şi nu civili, ca parte a ceea ce a numit o campanie de "restabilire a ordinii constituţionale a Republicii Azerbaidjan".

Civilii au fost liberi să plece prin coridoare umanitare, inclusiv unul către Armenia, potrivit Azerbaidajanului.

Armenia, care afirmă că forţele sale armate nu sunt prezente în Karabah, a declarat, prin intermediul Ministerului său al Apărării, că situaţia de la graniţa cu Azerbaidjanul este stabilă.

Acordul de pace încheiat în 2020 de Armenia şi Azerbaidjan prevede desfăşurarea unei forţe ruse de menţinere a păcii în regiune. În virtutea acordului, Azerbaidjanul a promis să ''garanteze securitatea persoanelor, vehiculelor şi transporturilor de-a lungul coridorului Lacin în ambele direcţii''.

Însă în ultimul timp, Armenia a acuzat Moscova, care este implicată în propriul război în Ucraina, că este prea distrasă pentru a-i putea garanta securitatea.

Franța solicită o convocare urgentă a Consiliului de Securitate al ONU

Baku a declarat că a informat forţa rusă de menţinere a păcii, împreună cu un centru de monitorizare turco-rus, care este menit să ajute la asigurarea respectării încetării focului din 2020.

Baku şi-a anunţat operaţiunea după ce s-a plâns că şase dintre cetăţenii săi au fost ucişi de mine terestre în două incidente separate, lucru pe care l-a pus pe seama "grupurilor armate armene ilegale".

Escaladarea a avut loc la o zi după ce alimente şi medicamente foarte necesare au fost livrate în Karabah pe două drumuri, simultan, un pas care părea că ar putea contribui la reducerea tensiunilor crescânde dintre Azerbaidjan şi Armenia.

Până în ultimele zile, Baku a impus restricţii radicale asupra coridorului Lacin - singurul drum care leagă Armenia de Karabah - şi nu a permis intrarea ajutoarelor pe motiv că ruta ar fi fost folosită pentru contrabanda cu arme.

Armenia a declarat că acţiunile Baku, despre care se spune că au provocat o catastrofă umanitară - lucru negat de Azerbaidjan - sunt ilegale.

Ministerul de Externe al Armeniei declarase luni că poziţiile diplomatice ale Azerbaidjanului par să indice că pregăteşte terenul pentru un fel de acţiune militară.

Regiunea Nagorno-Karabah este recunoscută internaţional ca parte a Azerbaidjanului, dar este populată majoritar de etnici armeni. În 2020, Azerbaidjanul a obţinut câştiguri teritoriale semnificative în timpul unui război care a durat şase săptămâni şi s-a soldat cu mii de morţi de ambele părţi.

Regiunea Nagorno-Karabah, disputată de Armenia și Azerbaidjan, este în pragul unei crize umanitare de proporții. Autoritățile locale spun că unul din trei decese este cauzat de malnutriție. În primăvară, Azerbaidjanul a blocat principala cale de aprovizionare a regiunii, sub pretextul că Armenia își face provizii militare pe acolo. Militarii azeri permit doar accesul organizațiilor umanitare, care, însă, nu fac față aprovizionării.

Franța solicită o convocare urgentă a Consiliului de Securitate al ONU cu privire la situația din Nagorno-Karabakh. Ministerul de Externe al țării a declarat că „niciun pretext nu poate justifica operațiunea militară a Azerbaidjanului”.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a cerut Azerbaidjanului o încetare imediată a focului. „Acțiunile militare ale Azerbaidjanului trebuie oprite imediat pentru a permite un dialog autentic între Baku și armenii din Karabah”, a scris el pe rețeaua de socializare X (fostă Twitter). Reprezentantul special al UE pentru Caucazul de Sud, Toivo Klaar, a făcut o declarație similară, dar pentru ambele părți.

Moscova a cerut ambelor părți să respecte acordurile existente și să „evite provocările"

Rusia, aliatul tradițional al Armeniei și o putere regională, a cerut Baku și Erevan să „oprească vărsarea de sânge". Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, a cerut ambelor părți să respecte acordurile existente și să „evite provocările".

Zaharova a adăugat marți că Azerbaidjanul a avertizat forțele ruse de menținere a păcii din Karabah cu privire la o acțiune militară împotriva separatiștilor cu doar câteva minute înainte de a o începe.

Premierul armean Nikol Pașinian a cerut marți, 19 septembrie, Rusiei și Națiunilor Unite să acționeze după ce rivalul său istoric Azerbaidjan a lansat o operațiune militară în regiunea separatistă populată de armeni din Nagorno-Karabah.

„În primul rând, Rusia trebuie să ia măsuri și, în al doilea rând, ne așteptăm ca și Consiliul de Securitate al ONU să ia măsuri”, a declarat Pașinian, a cărui țară este într-o alianță militară condusă de Moscova.

Un contingent rus de menținere a păcii este staționat în Nagorno-Karabah. Ministerul rus de Externe a spus că trupele de menținere a păcii „continuă să-și îndeplinească funcțiile” în ciuda „agravării situației”.