Rutele din Nagorno-Karabah se redeschid prin acordul privind coridorul Lachin, afirmă părțile azeră și armeană

Guvernul Azerbaidjanului și armenii separatiști din Nagorno-Karabah par să fi ajuns la un acord privind redeschiderea a două legături de transport disputate, inclusiv o rută cheie cunoscută sub numele de coridorul Lachin, relatează The Guardian. 

FOTO: Shutterstock

Măsurile - raportate inițial de agenția de presă de stat Armenpress din Armenia și confirmate de Azerbaidjan - par să răspundă, cel puțin parțial, cererii vechi de zeci de ani a Azerbaidjanului de a restabili legăturile de transport între teritoriul deținut de guvernul azer și Nagorno-Karabah, unde armenii au preluat controlul în anii 1990.

Karabahul este recunoscut la nivel mondial ca făcând parte din Azerbaidjan, dar este controlat de populația sa de aproximativ 120.000 de etnici armeni de la un război care a coincis cu destrămarea Uniunii Sovietice în anii 1980 și 1990.

Guvernul Azerbaidjanului și armenii separatiști din Nagorno-Karabah par să fi ajuns la un acord privind redeschiderea a două legături de transport disputate, inclusiv o rută cheie cunoscută sub numele de coridorul Lachin.

Azerbaidjanul a recucerit mari porțiuni din Nagorno-Karabah în războiul din 2020 și, în ultimele nouă luni, a exercitat presiuni prin restricționarea accesului către Armenia prin coridorul Lachin.

Armenpress a citat autoritățile din Karabah care au declarat că au „decis să permită accesul mărfurilor rusești în republica noastră prin orașul Askeran”, referindu-se la un oraș din Karabah aflat în apropiere de linia de front cu Azerbaidjanul.

„În același timp, s-a ajuns la un acord pentru a restabili transporturile umanitare efectuate de forțele de menținere a păcii ruse și de Comitetul Internațional al Crucii Roșii de-a lungul coridorului Lachin”, se arată în raportul Armenpress, referindu-se la zona prin care trece drumul care leagă Karabahul de Armenia. Acesta a precizat că demersul a fost determinat de „problemele umanitare grave” din regiunea blocată.

Hikmet Hajiyev, un consilier de politică externă al președintelui azer, Ilham Aliyev, a declarat sâmbătă pentru Reuters că s-a ajuns la un acord pentru deschiderea drumurilor dintre Armenia și Azerbaidjan.

El a subliniat că drumurile vor fi deschise simultan și a adăugat că un punct de control azer pe coridorul Lachin spre Armenia va rămâne.

Azerbaidjanul a acuzat anterior Armenia că folosește coridorul pentru a face contrabandă cu arme și că a respins o ofertă de redeschidere simultană a drumurilor.

Aparentul acord a fost încheiat în ziua în care parlamentul din Karabah a ales un nou președinte al autoproclamatei republici independente, o decizie pe care Azerbaidjanul a denunțat-o ca fiind ilegală, în contextul în care tensiunile dintre Baku și Erevan au crescut de câteva zile.

Azerbaidjanul are o relație strânsă cu Turcia, în timp ce Armenia a avut în mod istoric legături strânse cu Rusia, care a trimis forțe de menținere a păcii în zonă și a promis să mențină deschis coridorul Lachin ca parte a unui acord de pace care a pus capăt războiului din 2020. Armenia s-a plâns în ultima vreme că Moscova nu și-a respectat asigurările, ceea ce l-a determinat să caute un sprijin internațional mai larg.

Azerbaidjanul a declarat sâmbătă că forțele armene au tras asupra trupelor sale în timpul nopții și că unitățile armatei azere au luat „măsuri de represalii”. Armenia a negat incidentul.

Guvernul armean a declarat că prim-ministrul său, Nikol Pashinyan, a avut sâmbătă convorbiri telefonice cu liderii Franței, Germaniei, Iranului și Georgiei, precum și cu secretarul de stat american, Antony Blinken. Azerbaidjanul a declarat că ministrul său de externe a discutat situația cu un înalt oficial al Departamentului de Stat al SUA, Yuri Kim.

Potrivit guvernului armean, Pashinyan le-a spus liderilor străini că tensiunile cresc la graniță și că Azerbaidjanul își concentrează trupele acolo și în jurul Nagorno-Karabah. Azerbaidjanul a negat acest lucru, acuzând în același timp Armenia de măsuri similare.

Sâmbătă, parlamentul separatist din Karabah l-a ales pe Samvel Shahramanyan, un ofițer militar și fost șef al serviciului de securitate al teritoriului, drept noul său președinte, înlocuind un președinte în exercițiu care a demisionat în urmă cu o săptămână.

Într-un discurs rostit în fața parlamentului, Shahramanyan a cerut negocieri directe cu Azerbaidjanul și restabilirea legăturilor de transport cu Armenia.

Ministerul de Externe al Azerbaidjanului a calificat conducerea etnică armeană din Karabah drept un „regim separatist marionetă” și a declarat că votul a fost ilegal. „Singura modalitate de a obține pacea și stabilitatea în regiune este retragerea necondiționată și completă a forțelor armate armene din regiunea Karabakh din Azerbaidjan și desființarea regimului marionetă".

Atât Ucraina, cât și Turcia au condamnat alegerile și și-au exprimat sprijinul pentru revendicarea Karabahului de către Azerbaidjan. UE a declarat că nu recunoaște alegerile, dar că locuitorii din Karabah ar trebui „să se consolideze în jurul conducerii de facto” în cadrul discuțiilor cu Armenia.

În capitalele Armeniei și Azerbaidjanului, locuitorii au declarat pentru Reuters că se tem de un nou război între cele două țări.

„Probabil că vom avea din nou martiri”, a declarat Mansura Lahicova, o femeie din capitala Azerbaidjanului, Baku. „Am doi fii care au ajuns la vârsta militară. Sper că va fi o victorie și că totul se va liniști”.

În capitala Armeniei, Erevan, un locuitor care și-a dat numele Hayk a acuzat Azerbaidjanul că vrea să înceapă un nou război.

„Sper că acest lucru nu se va întâmpla, dar dacă se va întâmpla, noi toți, toți prietenii și frații, suntem pregătiți să mergem la război. Data trecută ne-am îngropat prietenii, acum este rândul nostru”.