POLITICO. De ce își irită Ungaria aliații din NATO: „Devine tot mai deschisă față de non-democrații”
0Piedicile puse de Ungaria în procesul de aderare a Suediei la NATO îi nedumerește și irită pe oficialii occidentali, în condițiile în care motivele avansate de Guvernul Orban sunt șubrede, comentează POLITICO.
După câteva luni de tergiversări, Parlamentul ungar a parafat într-un final aderarea Finlandei la NATO chiar cu puțin timp înaintea forului legislativ al Turciei. Dar țara condusă de ultraconservatorul Viktor Orban continuă să fie alături de puterea islamisto-conservatoare din Turcia în privința amânării intrării Suediei în NATO.
Parlamentul ungar invocă drept motiv faptul că Suedia nu recunoaște „performanțele democratice” ale conducerii de la Budapesta.
Suedia stă pe un „tron șubred al superiorității morale”, susținea recent purtătorul de cuvânt al Guvernului ungar.
În culise, unii oficiali și analiști politici afirmă că Budapesta acționează din rațiuni politice interne care reamintesc de relațiile sale cu Ankara și Moscova.
Aliații occidentali nu îl prea iau serios pe Viktor Orban, comparativ cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, dar încearcă în același timp să înțeleagă retorica mereu schimbătoare a premierului ungar, notează POLITICO.
În ceea ce privește poziția Budapestei față de aderarea Suediei la NATO, „capacitatea de înțelegere este egală cu zero”, spune un diplomat european sub rezerva anonimatului.
„O enervantă opinie separată”, subliniază el în legătură cu Ungaria.
Turcia, pe placul Ungariei
Poziția Budapestei se înscrie într-o strategie de politică externă mai amplă. În timp ce multe state membre NATO consideră Turcia drept o intrusă în alianță, Ungaria o consideră prietenă și un model pentru ea, continuă POLITICO.
„Consider că Orban crede cu tărie în declinul Occidentului”, afirmă directorul Institutului de Capital Politic din Budapesta, Peter Kreko. Având în vedere că Ungaria „devine tot mai deschisă față de non-democrațiile din Est și din Sud, relația cu Turcia este extrem de importantă”, adaugă el.
Atunci când Ankara a blocat ratificarea aderării Finlandei și Suediei la NATO (invocând predarea unor lideri kurzi pe care îi consideră teroriști și reluarea exporturilor de armament), Budapesta i-a urmat exemplul, transmițându-le inițial aliaților că Parlamentul ungar este ocupat cu alte chestiuni.
Apoi, în februarie, Budapesta și-a schimbat tonul, arătându-se deranjată de criticile aduse de Finlanda și Suedia la adresa „democrației” sale.
Însă Ankara s-a răzgândit în privința Finlandei, iar Budapesta i-a urmat din nou exemplul, anunțându-și intenția parafării la doar câteva ore după o declarație în acest sens a lui Erdogan. În ceea ce privește Suedia, ambele țări o țin în continuare la ușa aderării în NATO.
„Poziția Budapestei pe tema aderării la NATO este legată în totalitate de relațiile de prietenie ale Guvernului (Orban, n. red.) cu Turcia lui Erdogan. Dacă Ankara își va schimba poziția, Ungaria va proceda la fel”, explică un oficial de rang înalt de la Budapesta sub rezerva anonimatului.
Viktor Orban laudă adesea Turcia și participă în calitate de observator la reuniunile Organizației Statelor Turcice, remarcă POLITICO.
Un tablou politic mai amplu
Potrivit unor oficiali și analiști politici, Ungaria recurge la blocaj și în cadrul unui joc mai extins, atât cu Uniunea Europeană (UE), cât și cu NATO.
În opinia lui Peter Kreko, poziționarea Ungariei în cazul Suediei este influențată „în primul rând de exemplul Turciei”. În același timp, Orban „crede că poate profita de situație” și în alte chestiuni politice.
UE a blocat miliarde de euro Ungariei din cauza îngrijorărilor legate de statul de drept. De cealaltă parte, Budapesta refuză să respecte normele și valorile europene, dar insistă pentru deblocarea fondurilor.
Ținând cont de faptul că Suedia deține președinția rotativă a Consiliului European, se presupune că Ungaria ar putea încerca să exercite presiuni pentru a obține niște avantaje în bătălia pe care a angajat-o împotriva UE.
În plus, potrivit lui Kreko, o astfel de abordare este bine văzută la Moscova, cu care Budapesta insistă să mențină relații bune în pofida agresiunii militare ruse din Ucraina.
Alții spun că Viktor Orban procedează astfel și din rațiuni de politică internă.
„În privința problemelor legate de UE, cred că Ungaria dispune mai ales de niște «șoferi» autohtoni care le coordonează”, afirmă un oficial suedez care a dorit de asemenea să își păstreze anonimatul în abordarea unor chestiuni politice sensibile.
Oficialii de la Budapesta resping orice aluzii în acest sens.
Balazs Orban, consilierul politic al lui Viktor Orban, spune că Budapesta sprijină per ansamblu aderarea Suediei la NATO, dar partidul FIDESZ, aflat la putere, încă este divizat pe această temă din cauza criticilor repetate ale unor oficiali de la Stockholm la adresa Ungariei. El pretinde că este supărat mai ales pe faptul că Suedia pune mereu în discuție soarta democrației în Ungaria, calificând acest lucru „o insultă”.
Totul depinde de Turcia
Recent, Guvernul Ungariei a formulat o nouă plângere la adresa Suediei, și anume faptul că această țară scandinavă, împreună cu alte state membre UE, a dat în judecată Budapesta din cauza controversatei sale legislații anti-LGBTQ+.
Întrebat despre poziția Ungariei, ministrul suedez al Apărării, Pal Jonson, a răspuns printr-un e-mail: „Nu vreau să fac speculații asupra motivelor din spatele acțiunilor Ungariei și Turciei cu privire la cererea Suediei”. Ministrul suedez a reiterat faptul că țara sa a îndeplinit toate condițiile în vederea alăturării la NATO.
„Solicităm o serie de pași și de măsuri eficiente în vederea construirii și consolidării încrederii între țările noastre”, insistă Balazs Orban.
Cu toate astea, atât la Budapesta, cât și în capitalele din Vest, există convingerea că Ungaria va ceda în privința aderării Suediei odată cu obținerea aprobării Turciei.
„Cel mai probabil, ei vor ratifica aderarea cu câteva zile înaintea Turciei”, estimează un oficial suedez.
„Ungaria nu va rămâne ultima”, conchide un diplomat european de rang înalt.
Se încarcă comentariile...
