Politico a întocmit o listă cu 40 de eurodeputaţi „care contează cu adevărat“. Un singur român este menţionat

Eurodeputaţi FOTO Arhivă

Revista „Politico“ a publicat joi o listă cu cei 40 de eurodeputaţi „care contează cu adevărat“, din care nu lipsesc preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, liderii celor mai influente grupuri parlamentare, cei ai unor grupuri populiste în ascensiune, dar şi membri vocali ai Parlamentului European. Doar un singur român se află pe această listă.

Revista Politico a realizat joi o listă cu cei 40 de eurodeputaţi „care contează cu adevărat“, din care nu lipsesc preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, liderii celor mai influente grupuri parlamentare, Manfred Weber (PPE), Gianni Pittella (S&D), Guy Verhofstadt (ALDE), cei ai unor grupuri populiste în ascensiune Marine Le Pen (Europa Naţiunilor şi Libertăţii) sau Nigel Farage (Grupul Europa Libertăţii şi Democraţiei Directe), dar şi membri vocali ai PE precum Ingeborg Grassle (PPE), Pervenche Beres (S&D) sau Sophie in 't Veld (ALDE). Singurul eurodeputat român aflat pe listă este social-democratul Sorin Moisă, relatează Agerpres.

În privinţa eurodeputatului român Sorin Moisă, „Politico“ menţionează că este cel mai influent eurodeputat din a doua cea mai mare delegaţie socialistă din PE, cea a României, şi că a fost adjunct al şefului de cabinet al fostului comisar european al României, Dacian Cioloş. El şi-a prezentat în 2016 demisia din calitatea de raportor din umbră pentru acordul de liber schimb UE-Canada, din cauza refuzului acestei ţări de a liberaliza regimul vizelor pentru români, notează publicaţia, care îl încadrează pe Moisă în aşa-numitul trib al „Campionilor naţionali“.

Eurodeputatul Sorin Moisă, la Adevărul Live FOTO Arhivă

Articolul din „Politico“ notează că, în ciuda faptului că Parlamentul European nu este atât de important printre instituţiile europene ca Executivul comunitar, care iniţiază legile, sau precum Consiliul, care are puterea de a bloca sau trece o iniţiativă, mulţi eurodeputaţi au reuşit să aibă o influenţă politică tangibilă în Europa şi în această listă sunt incluşi care fac cel mai bine acest lucru.

Printre criteriile avute în vedere sunt stabilirea agendei pentru PE, faptul că s-au făcut remarcaţi dintre colegii lor şi că au dat tonul în arena legislativă, dar şi în dezbaterea politică din UE, în care eurodeputaţii joacă frecvent rol de ambasadori. Pe de altă parte, în întocmirea listei, notează autorul, nu s-a ţinut cont de criterii precum gen, vârstă sau naţionalitate.

De asemenea, au fost create mai multe grupuri, sau triburi, în care au fost incluşi cei 40 de eurodeputaţi, pentru a reflecta faptul că în PE au loc lupte pentru putere care trec de diviziunile partinice.

În prezent, de exemplu, notează Politico, există tensiuni între Conferinţa preşedinţilor (liderilor grupurilor din PE numiţi „Party Powerbrokers“ sau „Deţinători ai puterii din partea partidelor“) şi Conferinţa preşedinţilor de comisii (numiţi „Big Beasts“) privind cine ar trebui să aibă mai multă influenţă în stabilirea agendei parlamentului.

În acelaşi timp, s-au făcut distincţii între noua generaţie mai deschisă către agenda digitală - aşa-numitele „stele în devenire“ („Rising Stars“) - şi cei care preferă să realizeze acorduri în spatele uşilor închise.

Nu în ultimul rând, s-a făcut distincţie între cei care cred în UE şi cei care şi-ar dori ca aceasta să nu existe sau ca ţara lor să nu fie membră a blocului comunitar, incluşi în tribul „Valul populist“ („Populist Wave“).

Cel mai izbitor aspect al listei este numărul eurodeputaţilor germani. Deşi Germania reprezintă 16% din populaţia UE, eurodeputaţii germani reprezintă 35% din listă, pe care se află cel puţin câte un reprezentant din 14 ţări. Pe de altă parte, numai şapte nume de pe listă provin din Europa Centrală şi Europa de Est.

Practic, pe listă sunt 16 eurodeputaţi germani, cinci din Marea Britanie, trei din Franţa şi Italia, câte doi din Belgia, Olanda şi Polonia şi câte unul din şapte ţări - România, Cehia, Danemarca, Estonia, Lituania, Slovenia şi Suedia.

Politico.eu notează că lista nu este o colecţie a celor mai lungi CV-uri sau al numelor care s-au bucurat de cea mai mare recunoaştere. Astfel de eurodeputaţi, care nu au fost incluşi pe listă, ar face parte dintr-o aşa-numită categorie „The Ex-Files“. Ei bântuie holurile PE de multe ori ca nişte „fantome“, foşti mahări din administraţiile naţionale sau europene, care acum se mulţumesc cu roluri mai puţin importante în Parlamentul European, scrie revista. Potrivit „Politico“, grupul PPE este unul care s-a remarcat în mod special la atribuirea unor astfel de poziţii.

Printre aceşti „foşti“ se află şi tineri, precum fosta candidată a Verzilor la funcţie de preşedinte CE, Ska Keller. Patru foşti comisari europeni - Viviane Reding, Antonio Tajani, Danuta Huber şi Janusz Lewandowski - nu au fost nici ei incluşi pe lista eurodeputaţilor „care contează cu adevărat“, la fel ca şi foştii miniştri francezi Rachida Dati şi Michele Alliot-Marie.

În final, pentru a pune lucrurile în perspectivă, „Politico“ subliniază că pentru fiecare eurodeputat de pe listă, 19 au fost excluşi, transmite Agerpres.