Poate Europa să rămână unită în fața unei a doua președinții Trump? Aliații SUA se pregătesc pentru Trump 2.0
0O a doua președinție Trump, mai dură decât prima în ceea ce privește politica „America First”, ar obliga Europa și în particular UE să răspundă cu decizii comune, un eventual eșec având potențialul de a dezbina blocul, relatează Politico.
„Obstacole semnificative” ar trebui depășite pentru a face dintr-o revenire a lui Trump „un moment de unitate europeană”, apreciază Nicolai von Ondarza, de la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și Securitate, un institut de cercetare care consiliază guvernul german.
Principalele îngrijorări, chiar și la Washington, privesc intențiile sale în privința NATO, alianța care garantează de mai bine de 70 de ani securitatea europeană. Persoane la curent cu concepția lui Trump spun că acesta dorește să reducă implicarea SUA, dar nu este clar și cum anume.
Faptul că Congresul a trebuit să voteze o lege prin care Congresul să aprobe o eventuală retragere a SUA din Alianță este grăitor, spune Brad Bowman de la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor (Washington). Expertul subliniază faptul că articolul 5 de apărare colectivă nu stipulează neapărat sprijin militar, ci doar acțiuni pentru asistență, astfel că Trump ar putea foarte bine să ridice problema la Consiliul de Securitate al ONU și nimic mai mult.
Agresiunea rusă în Ucraina a făcut ca statele europene, în frunte cu Germania, să-și regândească cooperarea – au strâns împreună bani pentru achiziția de arme pentru Ucraina și au crescut turația industriei de armament.
Totuși, nu este o întreprindere lină. De pildă, un plan de împrumuturi comune pentru a crește cheltuielile militare, susținut de Estonia și Franța, a atras opoziția înverșunată a celorlalte capitale, în special a Berlinului.
Principala dezbatere este de unde să ia banii, spune un diplomat european.
Trump poate fi un puternic semnal de trezire pentru a mișca lucrurile în UE într-o manieră similară crizei financiare anterioare, spune ministrul belgian de finanțe Vincent Van Peteghem, cel care conduce dezbaterile la nivel de miniștri despre cheltuielile de apărare.
Retragerea americană ar avea consecințe chiar mai serioase asupra descurajării nucleare a Europei, dependentă în bună parte de SUA.
În ultimii ani, Parisul s-a oferit să discute rolul descurajării sale nucleare într-un context european, dar Germania nu a acceptat până acum această ofertă.
Fostul ministru german de externe Joschka Fischer apreciază că UE are nevoie de propriile sale arme nucleare, iar în Polonia au existat voci care au cerut un arsenal intern.
În prezent, UE nu este capabilă să răspundă la întrebări simple, precum: „Cine ar apăsa de fapt butonul roșu? Ar fi doar președintele francez? Ar fi UE?”, a observat analistul von Ondarza.
Predispoziția arătată de Trump de a ocoli instituțiile europene și a discuta direct cu liderii ar putea pune anumite țări în situația de a încerca mai degrabă să se înțeleagă cu el decât să-l înfrunte.
Oare ar fi țările europene deschise spre o relație tranzacțională cu SUA? remarcă Ondarza. În contextul liniilor de fractură europene în probleme de la comerț și producția energetică la politica privind Orientul Mijlociu și China, Trump ar putea pune mare presiune, de pildă, prin amenințarea de a impune tarife de export de 10% asupra mărfurilor europene.
Cum se pregătesc aliații SUA pentru Trump 2.0
Responsabili de pe toate continentele încearcă să-și protejeze interesele după un prim mandat marcat de războaie comerciale, zguduire a alianțelor de securitate, politici dure de imigrație și retragere din acordul climatic, relatează Reuters.
Unii lideri s-au întâlnit direct cu Trump – printre alții, ministrul britanic de externe David Cameron și președintele polonez Andrzej Duda, cu care fostul președinte american a discutat despre mărirea obligației individuale a membrelor NATO la 3% din PIB.
Alte subiecte au fost Ucraina și viitorul NATO.
Alte state folosesc mijloace indirecte, inclusiv ofensive de șarm. În Germania, Michael Link duce așa-numita „diplomație pe sărite” cu guvernatorii republicani, prin care vrea să prevină impunerea unor tarife mari asupra mărfurilor germane, a declarat el pentru Reuters. În acest sens, un bun punct de plecare sunt investițiile germane. De pildă, BMW este cel mai exportator al mașinilor americane și are sute de mii de angajați americani.
Mexicul se gândește să numească un ministru de externe familiarizat cu Trump pentru probleme spinoase precum migrația, traficul de fentanil și acordul de comerț liber.
Japonia are pregătit un îmblânzitor, un interpret educat la Harvard care l-a ajutat pe fostul premier Shinzo Abe să se conecteze cu Trump în meciuri de golf.
În schimb, ambasadorul Australiei în SUA, Kevin Rudd, care are o relație încordată cu Trump, încearcă să protejeze inclusiv prin legislație acordul cu SUA privind vânzarea de submarine de atac propulsate nuclear.
„Toate pârghiile sunt acolo pentru ca Trump să spună: «Marina americană nu are destule, așa că Australia nu primește nimic»”, a subliniat Michael Shoebridge, de la Strategic Analysis Australia.
Se încarcă comentariile...
